Noile tehnologii, în special AI, vor schimba semnificativ munca, prin prisma automatizării task-urilor de rutină, însă deficitul de angajați este atât de mare încât antreprenorii români se confruntă mai degrabă cu problema suplinirii muncii acestora decât cu optimizarea muncii acestora, a precizat Elisabeta Moraru, membră a bordului AmCham România.
„Acum doi ani am făcut un alt studiu în cadrul AmCham în care am analizat forța de muncă și am descoperit atunci, acum doi ani deja, că vorbim deja despre 150.000 de locuri de muncă pentru care trebuie să aducem migranți pentru a le putea acoperi. Sunt absolut necesare. Înainte de a discuta despre zona de tehnologie, despre zona de AI și cum ne schimbă, ne automatizează task-urile din joburile pe care le realizăm ar trebui să știți că în mediul privat discuția este: poate aș putea să folosesc AI pentru că nu am suficienți oameni care să-mi realizeze taskurile rutiniere de care am nevoie pentru a fi eficient economic”, a declarat Elisabeta Moraru.
Ea a avertizat cu privire la faptul că în ultimul deceniu, 278.000 de copii au ieșit din sistemul educațional, o analiză a impactului acestui abandon masiv indicând un cost economic și social dramatic – de peste 5% din PIB.
Amcham România susține necesitatea accelerării integrării competențelor digitale, la pachet cu măsuri de încurajare a mersului la școală (inclusiv de tip masă caldă) și sprijinire a profesorilor.
„Solicitarea noastră este să accelerăm integrarea competențelor digitale. Să ne asigurăm că aducem copiii la școală, dar și că îi susținem pe profesori, că înțelegem cât de dificil este pentru domniile lor să integreze în mediul primar sau gimnazial sau liceal sau academic-universitar aceste competențe digitale pentru că la sfârșitul studiilor, acești tineri trebuie să intre în piața muncii, unde vor fi în competiție nu doar cu alții care studiază, ci cu alții care au studiat cu și prin tehnologie, cu și prin AI în alte societăți, în alte economii care au prioritizat aceste subiecte”, a avertizat reprezentanta AmCham.
Unul din doi tineri consideră că nu are de ce să meargă la liceu pentru că nu le aduce niciun beneficiu. Totodată, 2025 este anul cu cel mai mic număr de copii înscriși la examenul de Bacalaureat.
România este între ultimele locuri la procent de populație cu studii superioară, dar suntem campionii Europei la numărul de tineri între 16 și 25 de ani care nici nu muncesc, nici nu învață.
„Dacă vedem această tehnologie că avansează exponențial, progresul educațional îl simțim liniar descendent. Dacă dorim să fim relevanți pentru viitorul iminent, comunitatea AmCham vă adresează un apel riguros, constant, rezilient de a face din educație un accelerator, nu o frână. Și încă ceva, nu putem doar să învățăm tehnologia, nu ne mai permitem acest lux, trebuie să învățăm cu și prin tehnologie”, a mai precizat Elisabeta Moraru.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații făcute de Elisabeta Moraru:
- Îmi pare rău că ne-a părăsit domnul coleg din executiv pentru că aș fi putut să-i spun că ne-au mai părăsit și 278.000 de copii din sistemul educațional, adică am pierdut Municipiul Iași în ultimii 20 de ani și cred că tăcere mare când pierzi aproape trei sute de mii de oameni.
- Vă amintesc că unul din doi tineri consideră că nu are de ce să meargă la liceu pentru că nu le aduce niciun beneficiu. Aș vrea să profit de ocazie să vă amintesc că anul acesta este anul cu cel mai mic număr de copii înscriși la examenul de Bacalaureat. Urmează și examenul de evaluare națională, sper să nu aveți o surpriză neplăcută și din această zonă.
- În numele comunității AmCham profităm de fiecare dată de ocazie să vorbim despre capitalul uman și oportunitățile pe care le vedem în această direcție. Noi ne-am făcut temele, am venit pregătită să vă vorbesc despre mai multe lucruri, dar ascultând ceea ce ați menționat dvs. nu pot să nu sun un pic clopotul în Iași. Am pierdut un Iași întreg în 20 de ani și suntem extrem de preocupați și îngrijorați de această tendință. Anul trecut am publicat un studiu făcut împreună cu Universitatea București. Am analizat ce s-a întâmplat cu aceste cohorte dintr-o perspectivă a costului economic și social, din perspectiva PIB-ului României. Este dramatic.
- Solicitarea noastră este să accelerăm integrarea competențelor digitale. Să ne asigurăm că aducem copiii la școală, dar și că îi susținem pe profesori, că înțelegem cât de dificil este pentru domniile lor să integreze în mediul primar sau gimnazial sau liceal sau academic-universitar aceste competențe digitale pentru că la sfârșitul studiilor, acești tineri trebuie să intre în piața muncii, unde vor fi în competiție nu doar cu alții care studiază, ci cu alții care au studiat cu și prin tehnologie, cu și prin AI în alte societăți, în alte economii care au prioritizat aceste subiecte.
- Un alt studiu făcut de Junior Achievement acum câțiva ani ne arată că peste 60% din copiii care termină liceul nu vor continua studiile în universitățile din România. De altfel, salutăm faptul că în Revisal a fost introdusă acea coloană prin care am putea să urmărim ce studii am absolvit și unde lucrăm și ce salarii avem. Poate asta va ajuta de asemenea în această alocare eficientă a investiției în educație.
- România este între ultimele locuri la procent de populație cu studii superioară, dar suntem campionii Europei la numărul de tineri între 16 și 25 de ani care nici nu muncesc, nici nu învață.
- Ca să facă performanță, universitățile ne-au spus în întâlnirile pe care le-am organizat în cadrul AmCham că au nevoie de o bază cât mai mare de populație de elevi din care să atragă studenți pentru a-i pregăti pentru industriile de top. Suntem parteneri ca și mediu privat cu mediul acadmic. Oferim o deschidere amplă, avem multiple colaborări, în timp real, pentru a oferit acces la ultimele tehnologii.
- Acum doi ani am făcut un alt studiu în cadrul AmCham în care am analizat forța de muncă și am descoperit atunci, acum doi ani deja, că vorbim deja despre 150.000 de locuri de muncă pentru care trebuie să aducem migranți pentru a le putea acoperi. Sunt absolut necesare. Înainte de a discuta despre zona de tehnologie, despre zona de AI și cum ne schimbă, ne automatizează task-urile din joburile pe care le realizăm ar trebui să știți că în mediul privat discuția este: poate aș putea să folosesc AI pentru că nu am suficienți oameni care să-mi realizeze taskurile rutiniere de care am nevoie pentru a fi eficient economic.
- Ce să facem ca țară să atragem tehnologii de vârf și să facem atractivă educația STEM? Aș vrea să vă amintesc că un studiu ANIS de anul trecut arăta că cel mai mare contributor la asigurările sociale este această industrie, zona de IT. Și au fost eliminate de acolo toate beneficiile pentru a asigura investiții în acest domeniu. Deci răspunsuri sunt imediate.
- Cercetarea noastră pe zona de abandon arăta că intervențiile de tip masă caldă asigură că sunt copii care mănâncă pentru că ajung la școală.
- Un studiu pe care noi (Google, n.r.) l-am realizat acum un an și un pic vorbea despre faptul că dacă am utiliza tehnologia de tip AI în administrația publică, în următorii zece ani am putea aduce înapoi la PIB-ul României în jur de 5-7% din PIB. Aceste lucruri se întâmplă într-o cursă în care celelalte economii fac deja acest lucru.
- Dacă vedem această tehnologie că avansează exponențial, progresul educațional îl simțim liniar descendent. Dacă dorim să fim relevanți pentru viitorul iminent, comunitatea AmCham vă adresează un apel riguros, constant, rezilient de a face din educație un accelerator, nu o frână. Și încă ceva, nu putem doar să învățăm tehnologia, nu ne mai permitem acest lux, trebuie să învățăm cu și prin tehnologie.
- O altă inițiativă pe care aș dori să o menționez este EDGE Institute și unul dintre pilonii pe care i-am încurajat este acela de a avea atât la nivel prezidențial, cât și executiv, cât și ministerial, roluri care să supervizeze și să coreleze aceste eforturi de digitalizare pentru a ne asigura că nu rămânem doar la stadiul de strategie, cum spuneam domnul Mititelu, ci și implementăm, astfel încât să intrăm într-un circuit virtuos, nu vicios. Dacă dacă căutăm ce se poate face mai departe de noi pe tot acest lanț al slăbiciunilor este imposibil să avansăm.
- Tehnologia poate fi o trambulină pentru acești tineri și da, avem responsabilitatea de a-i învăța să o folosească în siguranță, la fel ca orice alt instrument de lucru. Vor fi într-un context de competiție în care alți tineri vor folosi tehnologia ca pe un reflex. Încurajăm întreaga putere executivă și legiferatoare de a se asigura că ducem tehnologia copiilor, în siguranță, cât mai aproape.
Conferința s-a desfășurat la Parlament, la Comisia de Industrii a Camerei deputaților:
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
(Citește și: ”Live acum: Conferința CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități””)
***
Urmărește-ne pe Google News
