EURODOLARI
dolari deţinuţi de nerezidenţi americani, la bănci situate în afara teritoriului sau legislaţiei S.U.A. E. reprezintă principala formă a eurovalutelor.
dolari deţinuţi de nerezidenţi americani, la bănci situate în afara teritoriului sau legislaţiei S.U.A. E. reprezintă principala formă a eurovalutelor.
obligaţiuni care au apărut ca urmare a necesităţii industriei americane de a procura fonduri băneşti din Europa pentru investiţii în ţările vest-europene. Primele euroobligaţiuni se puteau
modificarea venitului real al consumatorului ca urmare a schimbărilor care au loc în preţurile produselor. În principiu, o reducere a preţului unui bun conduce la
efect conform căruia o schimbare în valoarea reală a disponibilităţilor băneşti ale agenţilor economici determină o modificare a cererii agregate pentru bunuri şi servicii. Efectul a fost observat
fenomenul paradoxal ce caracterizează pieţele agricole, de modificare foarte amplă a preţului la o uşoară variaţie a ofertei, în sensul scăderii bruşte în caz de excedent şi de urcare
caracterizează obţinerea celei mai bune combinaţii de bunuri cu cea mai eficientă alocare de resurse. E.a. presupune alegerea, dintre combinaţiile eficient productive, a aceleia în care un factor
caracteristică a activităţii de protecţie a mediului înconjurător în care efectele prevenirii şi înlăturării dezastrelor naturale şi regenerării mediului natural justifică alocarea şi utilizarea de resurse economice. E.e. exprimă eforturile care
(v. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ) Eficienţă economică la nivel microeconomic (v. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ) EFICIENŢĂ MARGINALĂ A CAPITALULUI, raport între randamentul viitor al bunurilor de capital (investiţiilor) şi preţul lor de ofertă. Prin randamentul viitor al
(v. OPTIMUL PARETO) EFICIENŢĂ PRODUCTIVĂ, formă de eficienţă realizată când se obţine volumul maxim posibil al producţiei unui bun şi un anume volum dat de alte bunuri. În acest
modificarea relativă a cantităţii cerute în funcţie de influenţa unui anumit factor. Viteza de reacţie a cantităţii cerute la schimbarea relativă a unui factor, toţi ceilalţi factori
gradul de reacţie a cantităţii oferite dintr-un bun în funcţie de influenţa unui anumit factor. Forma e.o. este dată de nivelul coeficientului de elasticitate al ofertei ( η). În
relaţia din- tre înlocuirea unui factor de producţie cu altul sau dintre modificarea eficienţei utilizării acestora în condiţiile în care producţia se menţine constantă. E.s. este
arată sensibilitatea cererii unui bun faţă de modificarea preţului altor bunuri. Se exprimă folosind un coeficient al elasticităţii cererii determinat după formula: 0 x 0 y y
măsură de politică economică luată de o ţară sau un grup de ţări faţă de o altă ţară sau grup de ţări care se concretizează în ruperea relaţiilor comerciale. E. se poate aplica şi numai asupra unuia sau câtorva produse.
specialist în studiul economiei, în cercetarea actelor şi comportamentelor economice ale oamenilor, în construcţia şi gestionarea sistemului de noţiuni şi concepte economice, în fundamentarea căilor de asigurare a
denumită şi ecuaţia lui Keynes – formalizare matematică elaborată în principal de A. Marshall, prin care se relevă relaţia dintre masa monetară şi partea din venituri care se tezaurizează sub forma:
legătura dintre entropie, valoare economică şi dezvoltare. E.h. a fost propusă de Nicolae Georgescu-Roegen. Se aduc, astfel, în discuţie problemele utilităţii individului în funcţie de cantitatea de bunuri şi
(v. FISHER, IRVING) Ecuaţia lui Slutsky (v. SLUTSKY, EUGEN) EDGEWORTH, H.F.Y. (1845-1926), economist, profesor de economie politică la Universitatea Oxford (1891-1922), cu aport substanţial în cadrul curen- tului
hârtie de valoare eligibilă pentru rescontare la banca centrală (naţională). Natura acestei hârtii a variat în decursul ultimilor decenii în funcţie de politica monetară şi de credit
(v. EFECT DE ANTRENARE) EFECT DE AVUŢIE, efectul modificării intervenite în valoarea avuţiei sau averii unei persoane asupra consumului curent al acesteia. Conceptul a fost
dolari deţinuţi de nerezidenţi americani, la bănci situate în afara teritoriului sau legislaţiei S.U.A. E. reprezintă principala formă a eurovalutelor.
obligaţiuni care au apărut ca urmare a necesităţii industriei americane de a procura fonduri băneşti din Europa pentru investiţii în ţările vest-europene. Primele euroobligaţiuni se puteau
modificarea venitului real al consumatorului ca urmare a schimbărilor care au loc în preţurile produselor. În principiu, o reducere a preţului unui bun conduce la
efect conform căruia o schimbare în valoarea reală a disponibilităţilor băneşti ale agenţilor economici determină o modificare a cererii agregate pentru bunuri şi servicii. Efectul a fost observat
fenomenul paradoxal ce caracterizează pieţele agricole, de modificare foarte amplă a preţului la o uşoară variaţie a ofertei, în sensul scăderii bruşte în caz de excedent şi de urcare
caracterizează obţinerea celei mai bune combinaţii de bunuri cu cea mai eficientă alocare de resurse. E.a. presupune alegerea, dintre combinaţiile eficient productive, a aceleia în care un factor
caracteristică a activităţii de protecţie a mediului înconjurător în care efectele prevenirii şi înlăturării dezastrelor naturale şi regenerării mediului natural justifică alocarea şi utilizarea de resurse economice. E.e. exprimă eforturile care
(v. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ) Eficienţă economică la nivel microeconomic (v. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ) EFICIENŢĂ MARGINALĂ A CAPITALULUI, raport între randamentul viitor al bunurilor de capital (investiţiilor) şi preţul lor de ofertă. Prin randamentul viitor al
(v. OPTIMUL PARETO) EFICIENŢĂ PRODUCTIVĂ, formă de eficienţă realizată când se obţine volumul maxim posibil al producţiei unui bun şi un anume volum dat de alte bunuri. În acest
modificarea relativă a cantităţii cerute în funcţie de influenţa unui anumit factor. Viteza de reacţie a cantităţii cerute la schimbarea relativă a unui factor, toţi ceilalţi factori
gradul de reacţie a cantităţii oferite dintr-un bun în funcţie de influenţa unui anumit factor. Forma e.o. este dată de nivelul coeficientului de elasticitate al ofertei ( η). În
relaţia din- tre înlocuirea unui factor de producţie cu altul sau dintre modificarea eficienţei utilizării acestora în condiţiile în care producţia se menţine constantă. E.s. este
arată sensibilitatea cererii unui bun faţă de modificarea preţului altor bunuri. Se exprimă folosind un coeficient al elasticităţii cererii determinat după formula: 0 x 0 y y
măsură de politică economică luată de o ţară sau un grup de ţări faţă de o altă ţară sau grup de ţări care se concretizează în ruperea relaţiilor comerciale. E. se poate aplica şi numai asupra unuia sau câtorva produse.
specialist în studiul economiei, în cercetarea actelor şi comportamentelor economice ale oamenilor, în construcţia şi gestionarea sistemului de noţiuni şi concepte economice, în fundamentarea căilor de asigurare a
denumită şi ecuaţia lui Keynes – formalizare matematică elaborată în principal de A. Marshall, prin care se relevă relaţia dintre masa monetară şi partea din venituri care se tezaurizează sub forma:
legătura dintre entropie, valoare economică şi dezvoltare. E.h. a fost propusă de Nicolae Georgescu-Roegen. Se aduc, astfel, în discuţie problemele utilităţii individului în funcţie de cantitatea de bunuri şi
(v. FISHER, IRVING) Ecuaţia lui Slutsky (v. SLUTSKY, EUGEN) EDGEWORTH, H.F.Y. (1845-1926), economist, profesor de economie politică la Universitatea Oxford (1891-1922), cu aport substanţial în cadrul curen- tului
hârtie de valoare eligibilă pentru rescontare la banca centrală (naţională). Natura acestei hârtii a variat în decursul ultimilor decenii în funcţie de politica monetară şi de credit
(v. EFECT DE ANTRENARE) EFECT DE AVUŢIE, efectul modificării intervenite în valoarea avuţiei sau averii unei persoane asupra consumului curent al acesteia. Conceptul a fost