PLUSVALOARE ABSOLUTĂ
acea plusvaloare care se obţine prin prelungirea timpului de muncă peste timpul de muncă necesar pentru reproducerea valorii forţei de muncă (v. Plusvaloare).
acea plusvaloare care se obţine prin prelungirea timpului de muncă peste timpul de muncă necesar pentru reproducerea valorii forţei de muncă (v. Plusvaloare).
acea plusvaloare care se obţine datorită creşterii productivităţii pe seama progresului factorilor de producţie (v. Plusvaloare).
termen prin care se desemnează acele activităţi complexe, acele centre de dezvoltare care, prin importanţa lor, se impun ca puncte de sprijin ale antrenării forţelor dinamice
ansamblul coerent de teorii, concepte, noţiuni, împreună cu mijloacele, instrumentele, procedeele şi tehnicile folosite de entităţile economice pentru a face cunoscut potenţialul economic şi rezultatele lor atât pe
set de politici macroeconomice destinate a reduce perioada de criză marcată de supraofertă. Se poate acţiona prin men- ţinerea producţiei la un nivel al ofertei care
politica economică de inspiraţie keynesiană (dirijistă), prin care este stimulată cererea agregată (globală), inclusiv prin creşterea cheltuielilor publice, cerere agregată care, în condiţii de recesiune, se poate constitui într-un stimulent
set de obiective pe termen scurt/lung, ale cărui repere fundamentale sunt asigurarea unui nivel de trai individual şi social comparativ cu cel din ţările dezvoltate, asigurarea unui
politică ce urmăreşte menţinerea şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei active prin acţiuni directe sau indirecte menite să asigure locurile de muncă pentru noile generaţii ce devin active,
(AGRARĂ), ansamblul de principii, mijloace şi metode de acţiune prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agriculturii. Obiectivele esenţiale ale p.a. vizează stabilitatea pieţelor agricole şi protejarea
ansamblul măsurilor concertate întreprinse de guvern şi de sistemul bancar, menite să corecteze evoluţiile conjucturale excesive ale activităţii economice. Raţiunea p.a. este să atenueze undele evoluţiei ciclice şi unele efecte
(v. POLITICĂ DE RELANSARE) POLITICĂ ANTIINFLAŢIONISTĂ, ansamblu de măsuri economice ce vizează aducerea procesului inflaţionist în limite normale, stabilizarea macroeconomică, precum şi modalităţile de trecere de la aceasta la creşterea
totalitatea acţiunilor realizate sistematic cu mijloace şi tehnici co- respunzătoare de administraţia publică (centrală şi locală) în vederea prevenirii creşterii şomajului şi diminuării acestuia. În cadrul p.a. se disting: a) acţiuni (măsuri)
(v. PIAŢĂ) PIAŢĂ NEAGRĂ, comerţ clandestin şi ilicit, practicat în mod deosebit de persoane fizice, cu bunuri interzise vânzării-cumpărării libere, bunuri al căror consum este raţionalizat sau ale căror
componentă esenţială a integrării economice internaţionale şi, totodată, mijlocul principal de realizare a scopurilor comune ţărilor care o compun. P.u. se concretizează în: lichidarea tarifelor vamale în interiorul comunităţii integrate, libera cir-
(v. PIAŢĂ) PIAŢĂ VALUTARĂ, sistem de relaţii care se formează între bănci sau case de schimb şi clienţii lor, prin intermediul cărora se efectuează vânzările şi cumpărările de valute sau
(1877-1959), economist englez, profesor universitar care l-a succedat pe Alfred Marshall la Universitatea din Cambridge. A arătat un interes deosebit pentru istoria mişcării sociale şi pentru
document oficial, componentă a planificării macroeconomice, în care se includ, într-o anumită succesiune şi conexiune, indicatorii referitori la tendinţele maximale sau minimale ale sensului şi dimensiunilor evoluţiei economiei
(v. PLANIFICARE) Planificare incitativă (v. PLANIFICARE) Planificare indicativă (v. PLANIFICARE) Planificare strategică (v. PLANIFICARE) PLANUL BRADY, plan propus de Nicholas Brady, fost secretar al Trezoreriei S.U.A., prin care
program de sprijinire de către S.U.A. a refacerii economiei ţărilor Europei Occidentale după cel de-al doilea război mondial. Denumirea provine de la iniţiatorul său, generalul George Marshall,
operaţiune constând din utilizarea economiilor subiecţilor de venituri pentru constituirea de depozite bancare şi achiziţionarea de active financiare. Economiile plasate se deosebesc de cele neplasate sau
acea plusvaloare care se obţine prin prelungirea timpului de muncă peste timpul de muncă necesar pentru reproducerea valorii forţei de muncă (v. Plusvaloare).
acea plusvaloare care se obţine datorită creşterii productivităţii pe seama progresului factorilor de producţie (v. Plusvaloare).
termen prin care se desemnează acele activităţi complexe, acele centre de dezvoltare care, prin importanţa lor, se impun ca puncte de sprijin ale antrenării forţelor dinamice
ansamblul coerent de teorii, concepte, noţiuni, împreună cu mijloacele, instrumentele, procedeele şi tehnicile folosite de entităţile economice pentru a face cunoscut potenţialul economic şi rezultatele lor atât pe
set de politici macroeconomice destinate a reduce perioada de criză marcată de supraofertă. Se poate acţiona prin men- ţinerea producţiei la un nivel al ofertei care
politica economică de inspiraţie keynesiană (dirijistă), prin care este stimulată cererea agregată (globală), inclusiv prin creşterea cheltuielilor publice, cerere agregată care, în condiţii de recesiune, se poate constitui într-un stimulent
set de obiective pe termen scurt/lung, ale cărui repere fundamentale sunt asigurarea unui nivel de trai individual şi social comparativ cu cel din ţările dezvoltate, asigurarea unui
politică ce urmăreşte menţinerea şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei active prin acţiuni directe sau indirecte menite să asigure locurile de muncă pentru noile generaţii ce devin active,
(AGRARĂ), ansamblul de principii, mijloace şi metode de acţiune prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agriculturii. Obiectivele esenţiale ale p.a. vizează stabilitatea pieţelor agricole şi protejarea
ansamblul măsurilor concertate întreprinse de guvern şi de sistemul bancar, menite să corecteze evoluţiile conjucturale excesive ale activităţii economice. Raţiunea p.a. este să atenueze undele evoluţiei ciclice şi unele efecte
(v. POLITICĂ DE RELANSARE) POLITICĂ ANTIINFLAŢIONISTĂ, ansamblu de măsuri economice ce vizează aducerea procesului inflaţionist în limite normale, stabilizarea macroeconomică, precum şi modalităţile de trecere de la aceasta la creşterea
totalitatea acţiunilor realizate sistematic cu mijloace şi tehnici co- respunzătoare de administraţia publică (centrală şi locală) în vederea prevenirii creşterii şomajului şi diminuării acestuia. În cadrul p.a. se disting: a) acţiuni (măsuri)
(v. PIAŢĂ) PIAŢĂ NEAGRĂ, comerţ clandestin şi ilicit, practicat în mod deosebit de persoane fizice, cu bunuri interzise vânzării-cumpărării libere, bunuri al căror consum este raţionalizat sau ale căror
componentă esenţială a integrării economice internaţionale şi, totodată, mijlocul principal de realizare a scopurilor comune ţărilor care o compun. P.u. se concretizează în: lichidarea tarifelor vamale în interiorul comunităţii integrate, libera cir-
(v. PIAŢĂ) PIAŢĂ VALUTARĂ, sistem de relaţii care se formează între bănci sau case de schimb şi clienţii lor, prin intermediul cărora se efectuează vânzările şi cumpărările de valute sau
(1877-1959), economist englez, profesor universitar care l-a succedat pe Alfred Marshall la Universitatea din Cambridge. A arătat un interes deosebit pentru istoria mişcării sociale şi pentru
document oficial, componentă a planificării macroeconomice, în care se includ, într-o anumită succesiune şi conexiune, indicatorii referitori la tendinţele maximale sau minimale ale sensului şi dimensiunilor evoluţiei economiei
(v. PLANIFICARE) Planificare incitativă (v. PLANIFICARE) Planificare indicativă (v. PLANIFICARE) Planificare strategică (v. PLANIFICARE) PLANUL BRADY, plan propus de Nicholas Brady, fost secretar al Trezoreriei S.U.A., prin care
program de sprijinire de către S.U.A. a refacerii economiei ţărilor Europei Occidentale după cel de-al doilea război mondial. Denumirea provine de la iniţiatorul său, generalul George Marshall,
operaţiune constând din utilizarea economiilor subiecţilor de venituri pentru constituirea de depozite bancare şi achiziţionarea de active financiare. Economiile plasate se deosebesc de cele neplasate sau