Definitii

venitul cuvenit pensionarilor, mărimea sa fiind determinată fie de venitul salariatului şi de durata muncii depuse, fie de contribuţia individuală la fondul de pensii.

timpul convenit între părţile contractante în care un anume credit este obţinut şi folosit de debitor fără ca acesta din urmă să înceapă restituirea împrumutului în tranşe sau dintr-o

colectivitate de persoane fizice, cu calitate de subiect distinct de drept, bucurându-se de o organizare de sine stătătoare şi de un patrimoniu propriu, îndreptat spre realizarea

(1623-1687), economist şi statistician englez, unul dintre primii fondatori ai economiei politice ca ştiinţă autonomă. El a pus bazele teoriei valorii bazate pe muncă şi a plusvalorii (denumită de W. Petty rentă funciară).

acord semnat în martie 1991 la Asuncion de către Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay, prin care aceste ţări îşi propuneau în principal: creşterea competitivităţii statelor membre pe

noţiune ce desemnează întâlnirea cererii cu oferta de muncă, stabilirea pe această bază a condiţiilor pentru angajarea salariaţilor, negocierea şi fixarea salariilor în funcţie de performanţele celor

expresie prin care se desemnează numărul total al acţiunilor unei firme deţinute de un acţionar. În funcţie de mărimea acestui pachet, deţinătorul respectiv devine acţionar semnificativ

(a ştiinţei economice), ansamblu de fapte, de propoziţii (expresii) ştiinţifice şi de metode de cercetare care, la un moment dat, sunt admise de o comunitate ştiinţifică şi îi orientează activitatea de

 ţară care nu percepe impozite sau percepe impozite reduse pentru toate veniturile sau pentru anumite categorii de venituri. P.f. duce o politică amplă de atragere a firmelor, băncilor  şi corporaţiilor economico-financiare

opinie economică (enunţ) contrară sau diferită de opinia (teoria) general acceptată la un moment dat. P.e. este contradictoriu dintr-un anumit punct de vedere şi, totodată, demonstrabil în cadrul aceluiaşi sistem de

(v. ARROW, J.K.) PARADOXUL CONDORCET, enunţ prin care se pune în evidenţă faptul (situaţia) în care combinarea de alegeri individuale raţionale (tranzitive) poate duce la alegeri colective

situaţie întâlnită în modelul macroeconomic keynesian, caracterizată prin faptul că încercarea de a realiza economii suplimentare duce la reducerea nivelului de echilibru al venitului naţional şi la

surprinde comporta- mentul de piaţă al menajelor sărace care, în faţa creşterii generale a preţurilor – veniturile nominale sunt constante sau înregistrează creşteri modice – îşi reduc

enunţ prin care a fost pusă sub semnul întrebării teoria Heckscher-Ohlin privitoare la comerţul internaţional şi la structurile acestuia. Aplicând tehnica (modelul) input-output pentru a testa teoria economiştilor

paradox pus în evidenţă începând cu anii 1980 în legătură cu impactul tehnologiilor informaţionale asupra economiei. În ciuda supoziţiei privind efectele benefice ale tehnologiilor informaţionale asupra competitivităţii şi

comportament anormal al unor consumatori în economiile grav dezechilibrate, caracterizate prin inflaţie galopantă şi hiperinflaţie. Creşterea preţurilor peste un anumit nivel determină o extindere a cererii

expresie prin care se evidenţiază o situaţie specială în alocarea resurselor, situaţie ce nu se încadrează în teoria alocării optime a acestora. Astfel, dacă se face trecerea de la

(paradox apă-diamante), expresie metaforică formulată de A. Smith ca răspuns la mult controversata problemă a raportului dintre utilitatea obţinută prin folosirea unui bun şi preţul acestuia.  P.v. s-a dorit a fi o