asocieri între agenţi economici naţionali (rezidenţi în ţara de referinţă) sub forma uniunilor de întreprinderi, a federaţiilor cooperatiste, constituite de regulă pe ramuri şi sectoare de activitate, zone
generator de semnale utilizat ca metodă fizică de generare a numerelor aleatorii în simularea dinamicii sistemelor.
termen consacrat pentru a desemna situaţia în care un trăgător, un deţinător de cont bancar, are dreptul să emită cecuri, pe seama contului său, în sumă mai mare
tendinţă a ratei de schimb de abatere de la valoarea sa pe termen lung. Spre exemplu, reducerea cu 2% a ratei dobânzii într-o ţară în fiecare dintre următorii
(în sistemul conturilor naţionale) acele acte şi fapte ale sectoarelor funcţional-instituţionale prin care se descriu formarea şi circulaţia veniturilor. O. de r. se referă la formarea veniturilor primare (salarii, dobânzi, dividende
ansamblul actelor întreprinse de unităţile economice, ale căror acţiuni şi interacţiuni dau substanţă şi finalitate vieţii economice a unei ţări. După natura lor, o.e. sunt grupate în trei mari categorii: operaţii
(v. PIAŢĂ FINANCIARĂ) OPERAŢIUNI VALUTARE, tranzacţii de vânzare-cum- părare de valute efective de cont, executate de bănci şi alte instituţii financiare specializate pe pieţele valutare, atât
îm- binare a două operaţiuni valutare simultane şi opuse, la două scadenţe diferite. Astfel, o operaţiune valutară poate fi de vânzare şi alta de cumpărare, iar scadenţele pot fi
operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută, la care decontarea se face în limita a maximum 48 de ore lucrătoare, din momentul încheierii tranzacţiei. Sunt operaţiunile cele
(v. ECHILIBRUL CONSUMATORULUI) Optim al producătorului (v. ECHILIBRUL PRODUCĂTORULUI) OPTIMIZARE, procedeu de determinare a celei mai bune situaţii, denumită stare optimă sau optim. O parte importantă a teoriei economice se
condiţie de eficienţă formulată de Vilfredo Pareto. O distribuţie de bunuri între două persoane este Pareto-optimă (sau formează un optim paretian) atunci când nu mai există nici un schimb
contract negociat pe piaţa financiară, care dă dreptul, în schimbul plăţii imediate a unei prime, la vânzarea sau cumpărarea la termen a unor active financiare.
titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordonator), adresat băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită băncii să plătească o anumită sumă de bani
organizaţie interguvernamentală specializată care a luat fiinţă la 16 octombrie 1945. Are drept obiectiv principal ameliorarea producţiei şi distribuţiei produselor agroalimentare în vederea rezolvării problemei alimentaţiei pe plan
(O.P.E.C.), organism internaţional interguvernamental creat în 1960, cu sediul la Viena, în scopul coordonării politicilor petroliere ale statelor membre, al apărării intereselor lor şi al asigurării
asociere a unor agenţi economici într-un cadru instituţional, convenit de comun acord, în care sunt precizate obiectivele şi scopul organizaţiei, modul de constituire şi administrare a patrimoniului,
cantitatea dintr-un bun economic, factor de producţie etc. care, într-o perioadă determinată şi la un anumit preţ unitar, este disponibilă pentru vânzare. O. individuală este reprezentată de un barem care cuprinde cantitatea pe
situaţie în care oferta unui bun se află în relaţie directă (pozitivă) cu oferta unui alt bun. O.c. poate fi întâlnită atunci când din producţia unui bun principal rezultă bunuri secundare,
(v. PIAŢĂ A CAPITALULUI) OFERTĂ DE MONEDĂ, (în accepţiune dinamică, ca flux) acea latură a pieţei monetare care semnifică punerea în circulaţie de monedă nouă de către instituţiile monetare specializate. O. de m. nouă este de
asocieri între agenţi economici naţionali (rezidenţi în ţara de referinţă) sub forma uniunilor de întreprinderi, a federaţiilor cooperatiste, constituite de regulă pe ramuri şi sectoare de activitate, zone
generator de semnale utilizat ca metodă fizică de generare a numerelor aleatorii în simularea dinamicii sistemelor.
termen consacrat pentru a desemna situaţia în care un trăgător, un deţinător de cont bancar, are dreptul să emită cecuri, pe seama contului său, în sumă mai mare
tendinţă a ratei de schimb de abatere de la valoarea sa pe termen lung. Spre exemplu, reducerea cu 2% a ratei dobânzii într-o ţară în fiecare dintre următorii
(în sistemul conturilor naţionale) acele acte şi fapte ale sectoarelor funcţional-instituţionale prin care se descriu formarea şi circulaţia veniturilor. O. de r. se referă la formarea veniturilor primare (salarii, dobânzi, dividende
ansamblul actelor întreprinse de unităţile economice, ale căror acţiuni şi interacţiuni dau substanţă şi finalitate vieţii economice a unei ţări. După natura lor, o.e. sunt grupate în trei mari categorii: operaţii
(v. PIAŢĂ FINANCIARĂ) OPERAŢIUNI VALUTARE, tranzacţii de vânzare-cum- părare de valute efective de cont, executate de bănci şi alte instituţii financiare specializate pe pieţele valutare, atât
îm- binare a două operaţiuni valutare simultane şi opuse, la două scadenţe diferite. Astfel, o operaţiune valutară poate fi de vânzare şi alta de cumpărare, iar scadenţele pot fi
operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută, la care decontarea se face în limita a maximum 48 de ore lucrătoare, din momentul încheierii tranzacţiei. Sunt operaţiunile cele
(v. ECHILIBRUL CONSUMATORULUI) Optim al producătorului (v. ECHILIBRUL PRODUCĂTORULUI) OPTIMIZARE, procedeu de determinare a celei mai bune situaţii, denumită stare optimă sau optim. O parte importantă a teoriei economice se
condiţie de eficienţă formulată de Vilfredo Pareto. O distribuţie de bunuri între două persoane este Pareto-optimă (sau formează un optim paretian) atunci când nu mai există nici un schimb
contract negociat pe piaţa financiară, care dă dreptul, în schimbul plăţii imediate a unei prime, la vânzarea sau cumpărarea la termen a unor active financiare.
titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordonator), adresat băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită băncii să plătească o anumită sumă de bani
organizaţie interguvernamentală specializată care a luat fiinţă la 16 octombrie 1945. Are drept obiectiv principal ameliorarea producţiei şi distribuţiei produselor agroalimentare în vederea rezolvării problemei alimentaţiei pe plan
(O.P.E.C.), organism internaţional interguvernamental creat în 1960, cu sediul la Viena, în scopul coordonării politicilor petroliere ale statelor membre, al apărării intereselor lor şi al asigurării
asociere a unor agenţi economici într-un cadru instituţional, convenit de comun acord, în care sunt precizate obiectivele şi scopul organizaţiei, modul de constituire şi administrare a patrimoniului,
cantitatea dintr-un bun economic, factor de producţie etc. care, într-o perioadă determinată şi la un anumit preţ unitar, este disponibilă pentru vânzare. O. individuală este reprezentată de un barem care cuprinde cantitatea pe
situaţie în care oferta unui bun se află în relaţie directă (pozitivă) cu oferta unui alt bun. O.c. poate fi întâlnită atunci când din producţia unui bun principal rezultă bunuri secundare,
(v. PIAŢĂ A CAPITALULUI) OFERTĂ DE MONEDĂ, (în accepţiune dinamică, ca flux) acea latură a pieţei monetare care semnifică punerea în circulaţie de monedă nouă de către instituţiile monetare specializate. O. de m. nouă este de
