formulă de aproximare a referenţialelor esenţiale pentru evoluţia economiei (“noua economie”) spre stadiul postindustrial, în care cunoştinţele devin un factor de producţie cu rol primordial, iar
politici comerciale care vizează protecţia producătorilor autohtoni de concurenţa producătorilor străini prin forme netradiţionale. N.p. pune accentul pe barierele netarifare (restricţii cantitative la import, norme şi standarde de sănătate,
instrument de lucru al BNR, creat într-o formă simplificată în martie 1995 şi perfecţionat ulterior, pentru evaluarea situaţiei instituţiilor bancare, în scopul identificării într-o fază incipientă a acelor
termen asociat cu titlul lucrării cu acelaşi nume, elaborată de J.K. Galbraith, care argumentează că în economiile capitaliste moderne dezvoltate s-a ajuns la împărţirea puterii economice şi politice între
unitate de cont sau expresie a etalonului valorii. Moneda este n. deoarece bunurile şi activităţile sunt măsurate şi comparate prin ea.
conform punctelor de vedere de orientare radicală, marxistă, socialistă, afacerile avantajoase pe care corporaţiile transnaţionale şi multinaţionale le efectuează în economiile ţărilor slab dezvoltate şi în dezvoltare. În forma
curent de gândire economică ce încearcă să adapteze şi să dezvolte teoria şi principiile de politică economică fundamentate de J.M. Keynes la cerinţele şi exigenţele economice din a doua jumătate a secolului al
acea situaţie dintr-o economie care se caracterizează prin faptul că execuţia bugetară nu provoacă distorsiuni în deciziile unităţilor economice şi nu afectează deci alocarea resurselor. N.b. presupune neutralitate fiscală, echilibru bugetar, deci cheltuielile
acele impozite şi taxe, acel sistem de impunere care nu provoacă distorsiuni în alocarea resurselor productive. Aceasta înseamnă că activităţile economice sunt afectate în mod identic de impozit.
un principiu, o atestare ce îşi are originile în teoriile noii macroeconomii clasice, în sensul că, într-o economie, cantitatea de bani poate afecta numai preţurile
program de politică economică şi socială preconizat în timpul preşedintelui F.D. Roosevelt şi pus parţial în aplicare în S.U.A. în perioada 1933-1936, pentru a înlătura efectele marii crize
indicator economico-social care exprimă ansamblul de bunuri şi servicii pe care o persoană şi-l poate asigura cu venitul său. N. de t. exprimă situaţia populaţiei unei ţări, ca şi a diferitelor ei segmente, în
prin această sintagmă sunt desemnaţi economiştii care aparţin şcolii “anticipărilor raţionale”. Termenul încearcă să realizeze o anumită filiaţie de idei cu “legea debuşeelor” formulată de J.B. Say. Dar în prezent n.c. nu
caracteristică a bunurilor publice, constând în aceea că un bun nu este mai puţin disponibil în consum pentru o persoană oarecare din cauză că este mai agreabil pentru o alta;
nonexhaustivitate, caracteristică a bunurilor publice, constând în aceea că suplimentarea beneficiarilor acestor bunuri nu diminuează utilităţile beneficiarilor iniţiali. Deci, pentru orice consumator adiţional costul marginal este nul (v.
(vezi NOUA PARADIGMĂ ECONOMICĂ) NOUA MACROECONOMIE CLASICĂ, curent de gândire economică din secolul al XX-lea care reînvie teoria economică walrasiană. Principalele caracteristici sunt: ipoteza anticipărilor raţionale, ipoteza “market
(n. 1928), economist american, profesor universitar. A predat un curs de economie la Universitatea Princeton din New Jersey (S.U.A.). Laureat al Premiului Nobel pentruEconomie în anul
actul, decizia politică prin care se trece în proprietatea statului una sau mai multe întreprinderi private. N. se poate face fie prin confiscarea capitalului firmelor, fie prin
proces în care se duc tratative bi- sau multilaterale cu privire la problemele de interes comun ale negociatorilor. Acestea pot fi internaţionale şi interne. După nivelul la care
formulă de aproximare a referenţialelor esenţiale pentru evoluţia economiei (“noua economie”) spre stadiul postindustrial, în care cunoştinţele devin un factor de producţie cu rol primordial, iar
politici comerciale care vizează protecţia producătorilor autohtoni de concurenţa producătorilor străini prin forme netradiţionale. N.p. pune accentul pe barierele netarifare (restricţii cantitative la import, norme şi standarde de sănătate,
instrument de lucru al BNR, creat într-o formă simplificată în martie 1995 şi perfecţionat ulterior, pentru evaluarea situaţiei instituţiilor bancare, în scopul identificării într-o fază incipientă a acelor
termen asociat cu titlul lucrării cu acelaşi nume, elaborată de J.K. Galbraith, care argumentează că în economiile capitaliste moderne dezvoltate s-a ajuns la împărţirea puterii economice şi politice între
unitate de cont sau expresie a etalonului valorii. Moneda este n. deoarece bunurile şi activităţile sunt măsurate şi comparate prin ea.
conform punctelor de vedere de orientare radicală, marxistă, socialistă, afacerile avantajoase pe care corporaţiile transnaţionale şi multinaţionale le efectuează în economiile ţărilor slab dezvoltate şi în dezvoltare. În forma
curent de gândire economică ce încearcă să adapteze şi să dezvolte teoria şi principiile de politică economică fundamentate de J.M. Keynes la cerinţele şi exigenţele economice din a doua jumătate a secolului al
acea situaţie dintr-o economie care se caracterizează prin faptul că execuţia bugetară nu provoacă distorsiuni în deciziile unităţilor economice şi nu afectează deci alocarea resurselor. N.b. presupune neutralitate fiscală, echilibru bugetar, deci cheltuielile
acele impozite şi taxe, acel sistem de impunere care nu provoacă distorsiuni în alocarea resurselor productive. Aceasta înseamnă că activităţile economice sunt afectate în mod identic de impozit.
un principiu, o atestare ce îşi are originile în teoriile noii macroeconomii clasice, în sensul că, într-o economie, cantitatea de bani poate afecta numai preţurile
program de politică economică şi socială preconizat în timpul preşedintelui F.D. Roosevelt şi pus parţial în aplicare în S.U.A. în perioada 1933-1936, pentru a înlătura efectele marii crize
indicator economico-social care exprimă ansamblul de bunuri şi servicii pe care o persoană şi-l poate asigura cu venitul său. N. de t. exprimă situaţia populaţiei unei ţări, ca şi a diferitelor ei segmente, în
prin această sintagmă sunt desemnaţi economiştii care aparţin şcolii “anticipărilor raţionale”. Termenul încearcă să realizeze o anumită filiaţie de idei cu “legea debuşeelor” formulată de J.B. Say. Dar în prezent n.c. nu
caracteristică a bunurilor publice, constând în aceea că un bun nu este mai puţin disponibil în consum pentru o persoană oarecare din cauză că este mai agreabil pentru o alta;
nonexhaustivitate, caracteristică a bunurilor publice, constând în aceea că suplimentarea beneficiarilor acestor bunuri nu diminuează utilităţile beneficiarilor iniţiali. Deci, pentru orice consumator adiţional costul marginal este nul (v.
(vezi NOUA PARADIGMĂ ECONOMICĂ) NOUA MACROECONOMIE CLASICĂ, curent de gândire economică din secolul al XX-lea care reînvie teoria economică walrasiană. Principalele caracteristici sunt: ipoteza anticipărilor raţionale, ipoteza “market
(n. 1928), economist american, profesor universitar. A predat un curs de economie la Universitatea Princeton din New Jersey (S.U.A.). Laureat al Premiului Nobel pentruEconomie în anul
actul, decizia politică prin care se trece în proprietatea statului una sau mai multe întreprinderi private. N. se poate face fie prin confiscarea capitalului firmelor, fie prin
proces în care se duc tratative bi- sau multilaterale cu privire la problemele de interes comun ale negociatorilor. Acestea pot fi internaţionale şi interne. După nivelul la care
