Definitii

(v. AXIOMA PREFERIN- ŢELOR REVELATE) PREMIUL NOBEL, distincţie ce se acordă din anul 1901 la propunerea marelui savant chimist şi indus- triaş suedez Alfred Nobel (1833-1896), care a

diferenţa dintre valoarea anticipată a unei loterii şi echivalentul cert al acesteia. P. pentru r.  este strict pozitiv în cazul unui adversar al riscului, reprezentând recompensa asumării acestuia. Echivalentul cert şi premiul

sarcină sau obligaţie de impozite suportată de către contribuabili. P.f. este denumită uneori coeficient fiscal, care se determină ca raport între încasările fiscale şi P.I.B. P.f. serveşte la stabilirea sarcinilor fiscale, la evaluarea schimbării

cantitatea de monedă cerută  şi/sau oferită pentru achiziţionarea unei unităţi de satisfactori sau prodfactori. Indiferent de utilitatea unui bun, preţul său există numai în măsura în care se

curs cotat la bursă şi care reflectă suma dobândită din vânzarea unei anume obligaţiuni. P.o. este influenţat de mărimea dobânzii stabilită la lansarea obligaţiunii şi de rata actuală, de piaţă, a dobânzii;

suma de bani plătită pentru transferarea dreptului de proprietate al unei persoane fizice sau juridice asupra unei suprafeţe de teren altei persoane, prin actul de

categorie economică specifică economiei de piaţă, utilizată în teoria economică marxistă, prin care se exprimă în formă  bănească cheltuielile privind consumul de mijloace de producţie şi de forţă de muncă ocazionate

termen care desemnează concepţia  şi acţiunile statului privind veniturile şi cheltuielile publice, căile şi mijloacele de mobilizare a încasărilor, tipurile şi dimensiunile cheltuielilor prin care se poate interveni direct

ansamblul concep- ţiilor, măsurilor  şi instrumentelor folosite de o anumită ţară cu scopul de a se angaja cu eficienţă în circuitul economic mondial, de a impulsiona exporturile şi de a

(v. POLITICĂ DE RE- LANSARE) POLITICĂ DE MEDIU, parte componentă  a politicii economice, care cuprinde ansamblul orientărilor, principiilor şi reglementărilor statului cu caracter administrativ-juridic, fiscal şi financiar, menite să asigure dezvoltarea

(v. POLITICĂ DE RELANSARE) Politică de relansare prin ofertă (v. POLITICĂ DE RELANSARE) POLITICĂ DE VENITURI, componentă a politicii economice iniţiate de guverne, concretizată într-un ansamblu de măsuri  şi reglementări referitoare la libertatea

concepţia, măsurile  şi acţiunile statului privind impozitele şi rolul lor în formarea veniturilor bugetare şi în finanţarea cheltuielilor publice, tipurile de impozite, perceperea şi folosirea lor ca instrument

una dintre politicile economice structurale care răspunde funcţiei generale de alocare a resurselor, astfel încât să stimuleze sistemul productiv al economiei în sensul creării unor condiţii

ansamblul măsurilor şi metodelor prin care autorităţile publice abilitate caută să influenţeze condiţiile macroeconomice prin creşterea sau reducerea ofertei de bani. Autorităţile monetare au la dispoziţie trei opţiuni

ansamblu de măsuri care au ca obiective principale: atingerea unui nivel înalt şi stabil de utilizare a forţei de muncă; menţinerea unui nivel stabil al indicelui

ansamblul măsurilor şi metodelor de intervenţie a statului pentru reducerea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor. Politicile regionale se înscriu în strategiile naţionale pe termen mediu şi lung şi urmăresc

(v. POLIŢĂ) Poliţă inversă (v. POLIŢĂ) POLUARE, stare negativă a relaţiei dintre mediul creat de om şi mediul natural, caracterizată prin deteriorarea ciclurilor normale de viaţă biogeo- chimică, determinată de acţiunea factorilor

colectivitate a persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu într-o anumită perioadă. Între populaţia şi economia unei ţări există o permanentă interdependenţă; prin număr, structură, nivel de instruire şi

populaţia aptă de muncă, persoane care exercită o activitate profesională sau care caută un loc de muncă. Această categorie a populaţiei constituie resursele de forţă de muncă şi se manifestă ca ofertă de

(v. POPULAŢIE) PORTOFOLIU, lista titlurilor de valoare aflate în proprietatea unui investitor sau a unei instituţii. În realizarea unui p. de investiţii, o instituţie foloseşte propriii ei analişti,