Definitii

proces continuu de creştere a capacităţii oamenilor de a produce bunuri de calitate cu eficienţă sporită. P.t. este, concomitent, o premisă şi un efect al dezvoltării economice. Acesta

interzicerea prin lege a unor acte şi fapte economice ce ar putea aduce daune unor persoane. De pildă se interzic producerea şi comercializarea unor bunuri care au efecte

titular al unui drept de proprietate, respectiv persoana îndreptăţită să exercite în nume propriu prerogativele conferite de acest drept: aptitudinea de a întrebuinţa lucrul potrivit cu natura

raport social concretizat într-un înscris privind dreptul efectiv al unei persoane asupra unor bunuri economice create sau existente în societate. Proprietarul se bucură şi dispune de

indicator specific sistemului producţiei materiale, ce evidenţiază  mărimea rezultatelor nete din activitatea economică desfăşurată la nivel microeconomic. În structura p.n. se cuprind salariile, alte drepturi salariale, contribuţiile la asigurările

(prin sinonimie, PNB potenţial) acel volum valoric al activităţii economice reale (în preţuri constante) care s-ar obţine dacă forţa de muncă ar fi ocupată deplin (în sensul că rata şomajului

(1) bun sau serviciu rezultat din activitatea economică, destinat satisfacerii directe sau indirecte a unei nevoi. Este sinonim cu bun economic în sens larg. Poate

totalitatea bunurilor economice rămase la dispoziţia agenţilor economici dintr-o  ţară, în expresie monetară, după ce din producţia lor pe o perioadă dată s-a dedus valoarea bunurilor consumate pentru obţinerea

totalitatea bunurilor economice (bunuri materiale, servicii etc.), în expresie valorică, destinate ultimei utilizări ce li se poate da. Se determină eliminând consumul intermediar din valoarea bunurilor

produsul global în determinarea căruia s-a inclus amortizarea (v. Produs global).

produsul global din valoarea căruia s-a dedus amortizarea (v. Produs global).

(P.I.B.), principalul agregat macroeconomic al sistemului conturilor naţionale, ce exprimă valoarea adăugată brută  a bunurilor şi serviciilor ajunse în ultimul stadiu al cir- cuitului economic, care au fost produse

producţia suplimentară (suplimentul de producţie) care se obţine prin folosirea unei unităţi în plus dintr-o resursă, celelalte resurse rămânând neschimbate (constante). P.m. se determină prin raportarea suplimentului de

agregat ce măsoară în expresie bănească activitatea economică a unităţilor economice instituţionale aparţinând unei ţări, desfă- şurată în decursul unei perioade, de regulă într-un an, din care s-a dedus consumul

agregat care se determină prin scăderea consumului de capital fix (amortizarea) din produsul naţional brut. Se determină la preţurile pieţei şi la preţurile factorilor. P.N.N. la preţurile factorilor este

(în sistemul producţiei materiale) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor economice produse (prestate) în ramurile producţiei dintr-o ţară, în decurs de un an. Sub aspect material, p.s.t. constă din

volumul producţiei obţinute într-o anumită perioadă în condiţiile modificării unei resurse (factor de producţie), celelalte resurse rămânând constante (v. Productivitate parţială).

me- todă econometrică de previziune a variabilelor endogene şi de ajustare a parametrilor estimaţi în ecuaţiile de previziune. Această metodă foloseşte două sisteme de ecuaţii: un sistem de ecuaţii de previziune şi un altul de

ansamblul opera- ţiunilor care vizează activităţi economice organizate social ce constau în obţinerea de bunuri materiale şi de servicii destinate satisfacerii directe sau indirecte a trebuinţelor, prin

înlănţuirea ordonată  a diferitelor etape şi/sau stadii ale realizării unei operaţiuni economice; mişcarea generală, dezvoltarea în timp şi în spaţiu a unui fenomen economic. P.e. se referă la un ansamblu de