Definitii

modificarea procentuală  a nivelului preţurilor. Se determină conform relaţiei: . 100 P P % P 0 ⋅ ∆ = ∆ Alternativ, rata inflaţiei poate fi calculată  şi ca

exprimare în procente a efortului naţional de investiţie în raport cu bogăţiile care au fost produse. R.i. se calculează raportând formarea brută a capitalului fix la PIB. 100 PIB

exprimă raportul dintre variaţia formării brute a capitalului fix şi variaţia PIB. R.i.m. se foloseşte pentru a urmări evoluţia efortului investiţional şi a PIB. . PIB a iţ a

indicator care pune în evidenţă, pornind de la bilanţul unei întreprinderi, relaţia ce există la un moment dat între datoriile pe termen scurt, înscrise în pasiv, şi

raportul dintre nivelul mediu anual al masei monetare şi nivelul (volumul) tranzacţiilor economice mijlocite de monedă.  R.l.m. serveşte ca indicator de fundamentare a politicii monetare şi de apreciere a

impozit care se aplică ultimei unităţi monetare din venitul impozabil.

acel nivel relativ al şomajului general care este corelat cu o rată stabilă a inflaţiei. Termenul de r.n. a ş. este adeseori utilizat ca sinonim pentru rata şomajului cu inflaţie neaccelerată (v. Curba

indicator relevant pentru mărimea şi dinamica profitului, care se calculează ca raport procentual între masa (volumul) profitului (Pr) şi costuri (c), volumul capitalului (C) sau cifra de

rată a dobânzii care îşi are originea în celebra teorie a deprecierii viitorului expusă de E. Böhm-Bawerk, unde rata dobânzii este interpretată ca preţ al timpului. Punctul de plecare

mărimea relativă  a dobânzii percepute de banca centrală de la băncile comerciale care prezintă spre rescontare efecte de comerţ deja scontate. R.r. se mai numeşte rată oficială a scontului sau dobândă de refinanţare

mărimea relativă (procen- tuală) a dobânzii percepute de banca care scontează efectele de comerţ, mărime ce ia în calcul perioada de la scontare până la scadenţă (v. Scontare).

grupare de unităţi economice (întreprinderi, firme, societăţi comerciale, administraţii etc.) cu producţie, respectiv cu prestări de servicii omogene. Unităţile care fac parte din una şi

formă a eficienţei economice care reflectă relaţia dintre factorii de producţie utilizaţi şi volumul rezultatelor obţinute. R. exprimă capacitatea, eficienţa unui factor de producţie în procesul de obţinere a bunurilor economice.

(v. RANDAMENT) Randament factorial crescător (v. RANDAMENT) Randament factorial descrescător  (v. RANDAMENT) Randament tehnic (v. RANDAMENT) RANDAMENTE DE SCARĂ (DE DIMENSIUNE), exprimă relaţia dintre creşterea volumului producţiei şi a cantităţii

formă de evaluare a gradului de înzestrare tehnică a muncii (intensivitate a muncii). În mod sintetic, exprimă volumul de capital fizic utilizat de un lucrător; se determină prin

stare de tensiune între resursele economice  limitate  şi nevoile nelimitate care trebuie satisfăcute cu ajutorul lor; insuficienţă a resurselor în raport cu nevoile; realitate care, cu

(v. ÎNCLINAŢIA MEDIE SPRE CONSUM) RATA DE REFINANŢARE BANCARĂ, rată  a dobânzii practicată în cadrul operaţiunilor de refinanţare. Refinanţarea este un procedeu de achitare a datoriei înainte de

(1694-1774),  medic  şi economist, întemeietor al curentului fiziocrat şi unul dintre fondatorii economiei politice ca ştiinţă. Adept al “laissez faire”, al priorităţii producţiei în raport cu schimbul, repartiţia şi consumul şi

în cadrul comerţului internaţional, o mărime alternativă a tarifelor cu ajutorul cărora se limitează importurile. O ţară poate aloca cote pentru producătorii interni, fiind valoarea maximă  a mărfurilor ce pot

capacitatea unei (unor) firme de a fixa preţul de piaţă al unei mărfi la un nivel mai ridicat decât costul marginal. Gradul p.m. depinde de: mărimea coeficientului