(v. REDISTRIBUIRE) Redistribuire a veniturilor (v. REDISTRIBUIRE) REDUCEREA CERERII, scăderea volumului de bunuri cerute la un nivel de preţ dat. Grafic, acest fenomen se reprezintă prin translaţia curbei
scăderea volumului de produse oferite la un nivel de preţ dat, fenomen care se reprezintă grafic prin translaţia curbei ofertei spre stânga. Această modificare intervine datorită influenţei condiţiilor
(v. REEVALUARE) Reevaluare liberă (v. REEVALUARE) REFORMĂ AGRARĂ, complex de concepţii, principii şi acţiuni destinate să înlăture structurile de proprietate şi economico-sociale istoriceşte depăşite din agricultură şi să creeze condiţii pentru progresul acesteia.
proces de trans- formare structurală a economiei unei ţări (uneori chiar numai a unor ramuri ale economiei), care constă în schimbarea tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, în reorganizarea managementului şi
formă de organizare şi de funcţionare a agenţilor economici-persoane juridice, având ca obiect folosirea şi valorificarea în scop lucrativ a unor bunuri aflate în proprietatea statului. Ca persoană juridică ce
şi dinamica r.s. sunt diferite pe ţări, regiuni, localităţi şi au importanţă deosebită din punct de vedere politic şi economic, atât pentru autorităţile statale şi locale, cât şi pentru sindicate. R.ş. care corespunde funcţionării
notată δ 2 2 S , reprezintă un test statistic efectuat cu scopul de a identifica prezenţa unei corelaţii în serie
rata la care piaţa bursieră capitalizează câştigurile curente ale unei societăţi comerciale pe acţiuni. Se calculează împărţind suma acestor câştiguri la produsul dintre numărul acţiunilor emise şi cursul
(v. RITM DE CREŞTERE) RATĂ DE IMPUNERE FISCALĂ, mărime relativă ce exprimă în procente partea din venit preluată de către stat, mărime stabilită prin legi sau reglementări ale politicii fiscale. R. de i.f. are
relaţie cantitativă care pune în evidenţă, în pasivul bilanţului unei întreprinderi, partea capitalurilor proprii şi partea capitalurilor împrumutate. Pentru a releva partea de capitaluri proprii care caracterizează autonomia
indicator ce serveşte la aprecierea eficienţei investiţiei în capitalul uman. Mai este denumită randamentul economic al investiţiei în capitalul uman şi presupune compararea fluxului viitor actualizat de
preţul oficial al unei unităţi monetare aparţinând unei ţări, exprimat în unităţi ale unui etalon recunoscut pe plan internaţional, pe care guvernul ţării respective se angajează să-l menţină la
preţul unei unităţi monetare aparţinând unei ţări, exprimat într-o unitate monetară aparţinând altei ţări, care se formează în general liber, pe baza raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa valutară. I
rată de actualizare pentru care valoarea capitalului este egală cu investiţia iniţială. Când ne aflăm în postura de a alege între mai multe proiecte de investiţii,
raport între utilităţile marginale ale diferitelor bunuri economice. R.m. de s. constituie un instrument de analiză a comportamentului unui consumator care, la un nivel dat al utilităţii totale, poate
raport între productivităţile fizice marginale ale factorilor utilizaţi în producerea unei cantităţi determinate dintr-un anumit bun economic. R.m. de s.t. reprezintă un instrument de analiză a comportamentului unui producător care
(ECONOMICĂ), principiu de comportament uman individual sau colectiv constând din urmărirea propriului scop printr-o acţiune supusă unui set de constrângeri. În teoria economică neocla- sică, bazată pe
(1884-1964), economist român, profesor universitar, fost rector al Academiei Comerciale din Bucureşti. După absolvirea Liceului “Matei Basarab” din Capitală (1901), a studiat în Austria, la Academia Centrală din
remunerarea ce revine pentru ser- viciul adus de un capital pe o perioadă determinată, exprimată procentual faţă de mărimea capitalului avansat. Ea se calculează după formula i = (D/C) · 100, în
ponderea pe care o deţin economiile în totalul venitului disponibil. Poate fi exprimată ca raport procentual sau ca un număr subunitar (v. Economii).
(v. REDISTRIBUIRE) Redistribuire a veniturilor (v. REDISTRIBUIRE) REDUCEREA CERERII, scăderea volumului de bunuri cerute la un nivel de preţ dat. Grafic, acest fenomen se reprezintă prin translaţia curbei
scăderea volumului de produse oferite la un nivel de preţ dat, fenomen care se reprezintă grafic prin translaţia curbei ofertei spre stânga. Această modificare intervine datorită influenţei condiţiilor
(v. REEVALUARE) Reevaluare liberă (v. REEVALUARE) REFORMĂ AGRARĂ, complex de concepţii, principii şi acţiuni destinate să înlăture structurile de proprietate şi economico-sociale istoriceşte depăşite din agricultură şi să creeze condiţii pentru progresul acesteia.
proces de trans- formare structurală a economiei unei ţări (uneori chiar numai a unor ramuri ale economiei), care constă în schimbarea tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, în reorganizarea managementului şi
formă de organizare şi de funcţionare a agenţilor economici-persoane juridice, având ca obiect folosirea şi valorificarea în scop lucrativ a unor bunuri aflate în proprietatea statului. Ca persoană juridică ce
şi dinamica r.s. sunt diferite pe ţări, regiuni, localităţi şi au importanţă deosebită din punct de vedere politic şi economic, atât pentru autorităţile statale şi locale, cât şi pentru sindicate. R.ş. care corespunde funcţionării
notată δ 2 2 S , reprezintă un test statistic efectuat cu scopul de a identifica prezenţa unei corelaţii în serie
rata la care piaţa bursieră capitalizează câştigurile curente ale unei societăţi comerciale pe acţiuni. Se calculează împărţind suma acestor câştiguri la produsul dintre numărul acţiunilor emise şi cursul
(v. RITM DE CREŞTERE) RATĂ DE IMPUNERE FISCALĂ, mărime relativă ce exprimă în procente partea din venit preluată de către stat, mărime stabilită prin legi sau reglementări ale politicii fiscale. R. de i.f. are
relaţie cantitativă care pune în evidenţă, în pasivul bilanţului unei întreprinderi, partea capitalurilor proprii şi partea capitalurilor împrumutate. Pentru a releva partea de capitaluri proprii care caracterizează autonomia
indicator ce serveşte la aprecierea eficienţei investiţiei în capitalul uman. Mai este denumită randamentul economic al investiţiei în capitalul uman şi presupune compararea fluxului viitor actualizat de
preţul oficial al unei unităţi monetare aparţinând unei ţări, exprimat în unităţi ale unui etalon recunoscut pe plan internaţional, pe care guvernul ţării respective se angajează să-l menţină la
preţul unei unităţi monetare aparţinând unei ţări, exprimat într-o unitate monetară aparţinând altei ţări, care se formează în general liber, pe baza raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa valutară. I
rată de actualizare pentru care valoarea capitalului este egală cu investiţia iniţială. Când ne aflăm în postura de a alege între mai multe proiecte de investiţii,
raport între utilităţile marginale ale diferitelor bunuri economice. R.m. de s. constituie un instrument de analiză a comportamentului unui consumator care, la un nivel dat al utilităţii totale, poate
raport între productivităţile fizice marginale ale factorilor utilizaţi în producerea unei cantităţi determinate dintr-un anumit bun economic. R.m. de s.t. reprezintă un instrument de analiză a comportamentului unui producător care
(ECONOMICĂ), principiu de comportament uman individual sau colectiv constând din urmărirea propriului scop printr-o acţiune supusă unui set de constrângeri. În teoria economică neocla- sică, bazată pe
(1884-1964), economist român, profesor universitar, fost rector al Academiei Comerciale din Bucureşti. După absolvirea Liceului “Matei Basarab” din Capitală (1901), a studiat în Austria, la Academia Centrală din
remunerarea ce revine pentru ser- viciul adus de un capital pe o perioadă determinată, exprimată procentual faţă de mărimea capitalului avansat. Ea se calculează după formula i = (D/C) · 100, în
ponderea pe care o deţin economiile în totalul venitului disponibil. Poate fi exprimată ca raport procentual sau ca un număr subunitar (v. Economii).
