Ministrul Mediului Mircea Fechet a fost din nou, sâmbătă, la Praid, și a cerut limitarea poluării cu sare a râurilor, în condițiile în care dezastrul ecologic va fi resimțit și în Ungaria.
Mircea Fechet a anunțat, în contextul dezastrului pornit de surparea salinei de la Praid, că unda de poluare cu cloruri a ajuns de sâmbătă la Blaj și Alba Iulia, iar duminică ajunge la Nădlac, la ieşirea din ţară a Mureşului, el precizând că a notificat deja partea ungară, din moment ce impactul de mediu va depăşi graniţa românească.
Autoritățile de la noi se concentrează acum pe separarea sării de apă din salină ca să reducă impactul asupra mediului. Pentru asta au instalat mai multe pompe de mare capacitate în zonele critice, care pot scoate 600 de metri cubi de apă pe oră, aproape 150 de litri pe secundă.
Salinitatea din apele Târnava Mică e aceeasi cu cea din Marea Neagră. Salina Praid e traversată de pârâul Corund, care se varsă în Târnava Mică și apoi în Mureș. Ce spune Ministrul Mediului
Conform ProTV, în apele râului Târnava Mică, peștii morți s-au adunat cu sutele la mal, iar familii de castori plutesc în derivă fără viață. Apa din râu a avut o salinitate-record, iar acum este comparabilă cu cea a Mării Negre, potrivit specialiștilor. Sâmbătă salinitatea era de circa 14 grame de sare per litru, în timp ce în Marea Neagră vorbim de 10-13 per litru în funcție de zonă.
„În Târnava Mică sunt depășiri semnificative ale concentrațiilor: sunt peste 1700 de miligrame la litru, asta înseamnă aproape de 10 ori capacitatea de gestionare a stațiilor de tratare. (…) Avem evacuări semnificative de apă puternic încărcată cu cloruri, care generează un dezastru ecologic și pune în dificultate multe comunități în aval. Această situație sperăm că va fi evitată de astăzi”, a declarat Mircea Fechet, sâmbătă, la Praid.
În ultimele 36 de ore, dimensiunea sufuziunilor, adică a găurilor subterane produse de infiltrații, a crescut foarte mult. Iar asta accelerează riscul prăbușirilor, au mai spus specialiștii consultați de ProTV.
Între timp, din cauza creșterii salinității sursei de apă, 40.000 de oameni din două orașe și mai multe comune ale județului Mureș nu au apă curentă. Comunitățile sunt aprovizionate cu apă potabilă din cisterne.
Ce a mai transmis ministrul Mediului
”M-am întors astăzi, din nou, în Praid să mă asigur că echipele de intervenţie au situaţia sub control după ce, în ultimele zile, au fost semnale îngrijorătoare în legătură cu stabilitatea perimetrului de la mina veche. Totul a culminat cu episodul de poluare masivă cu cloruri pe pârâul Corund şi în aval. Lucrurile sunt acum în evoluţia anticipată de experţi, craterele s-au extins, unele dintre ele s-au unit, iar plafonul s-a prăbuşit pe porţiuni întinse. Au apărut fisuri adânci atât pe drumul tehnologic, cât şi în zonele împădurite din apropiere”, a mai transmis ministrul Mediului, într-o postare pe Facebook, după vizita de la Praid.
Fechet a mai spus că, în aceste condiţii, toate eforturile care se fac sunt pentru a reduce presiunea asupra structurii din subteran, ţinând orice picătură de apă cât mai departe de interior, şi pentru a pune în siguranţă întreaga comunitate din Praid.
”Patru motopompe de mare capacitate şi două de capacitate mică au fost instalate şi funcţionează în parametri optimi. Dintre acestea, două fost montate de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi cu ajutorul lor se deviază aproximativ 80% din debitul actual al pârâului Corund, din zona cea mai afectată. O altă motopompă a fost instalată azi de către colegii de la Apele Române (ANAR), iar trei asigură devierea cursului de apă Ocna în pârâul Corund. Diminuăm, prin aceste intervenţii, nu doar riscul de prăbuşire a minei, ci şi riscul de poluare cu cloruri pe Corund şi în aval”, precizează ministrul.
Fechet subliniază că rămâne esenţială mobilizarea pentru oprirea infiltraţiilor şi devierea pârâului Corund în ţevile corugate, prin bypass-ul la care lucrează constructorul contractat de Salrom iar siguranţa celor care sunt în teren depinde de evoluţia perimetrului, care a fost monitorizat 24 din 24 de specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai, întreaga procedură de supraveghere video, cu ajutorul dronelor şi senzorilor LiDAR, trecând în sarcina Salrom.
40.000 oameni au rămas fără apă potabilă
”Mă preocupă, în continuare, nu doar ce se întâmplă în Praid, ci şi situaţia celor 40 mii oameni care nu au acces la apă potabilă şi menajeră, din cauza nivelului ridicat al salinităţii, cauzat de prăbuşirile de la mină. Este motivul pentru care am fost astăzi şi la Târnăveni, unde, alături de primarul Sorin Megheşan, am participat la şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, spune Mircea Fechet.
Ministrul arată că are în vedere trei soluţii pentru remedierea, în cel mai scurt timp, a problemelor legate de alimentarea cu apă, fie instalarea unor sisteme de desalinizare, fie forarea în regim de urgenţă a unor puţuri de mare adâncime, fie o aducţiune din Mureş, iar acesta speră ca experţii tehnici să decidă rapid care variantă este sigură în acest context.
”Între timp, colegii de la ANAR operează evacuări de volume importante de apă din trei acumulări pentru a asigura, cât mai mult posibil, diluţia în aval. Unda de poluare a ajuns deja la Blaj, urmează Alba Iulia, iar mâine va ajunge la Nădlac, la ieşirea din ţară a Mureşului. Am notificat deja partea ungară, pentru că impactul de mediu va depăşi graniţa românească”, spune Fechet.
Ministrul mai anunţă că săptămâna viitoare, ANAR va atribui contractul pentru proiectarea şi detaliile de execuţie în ceea ce priveşte acumulările nepermanente din amonte, care vor contribui la diminuarea riscului de viituri.
”Le mulţumesc tuturor celor care au rămas mobilizaţi, de mai bine de două săptămâni, fie pe teren, fie la serviciu, monitorizând situaţia, pentru tot efortul de a proteja ceea ce contează cel mai mult: viaţa şi mediul în care trăim! Împreună, putem ajuta Praidul şi comunităţile învecinate care au fost afectate să ajungă din nou la echilibru!”, spune Fechet.
Situația e departe de a fi remediată
Pe Târnava Mică, a spus Fechet, salinitatea ajunge la 1.700 de mg pe litru, ceea ce înseamnă de zece ori capacitatea de gestionare a stațiilor de tratare.
”O stație de tratare funcționează, cât de cât în parametri, o stație normală, până la 250 mg. Peste 250 mg de cloruri la litru, deja capacitatea de tratare este mult redusă sau nu mai există, fapt ce conduce instantaneu la declararea apei din alimentația publică ca fiind nepotabilă. Acolo există cel puțin trei alternative pe masă pe care le voi discuta astăzi cu autoritățile. Prima ar fi legată de posibilitatea desalinizării cursurilor de apă. A doua ar fi legată de forarea în regim de urgență a unor puțuri de mare adâncime care ar putea compensa lipsa sursei de apă în localitate. Și a treia, în legătură cu care o să discut astăzi, este legată de o aducțiune din cursul de apă Mureș, aducțiune ce ar putea fi transformată într-o sursă principală sau secundară pentru astfel de situații când din Târnava Mică nu se poate alimenta”, a mai explicat Mircea Fechet.
Întrebat cât mai durează situația în care zeci de mii de oameni nu au acces la apă potabilă, Fechet a menționat că dacă vremea va fi favorabilă și se va reuși instalarea țevilor corugate, pentru devierea temporară a Corundului, acest lucru ar putea ajuta ca să nu mai fie astfel de probleme pe viitor.
Ministrul a punctat, însă, că această soluție este una temporară și că se impune realizarea acumulării de atenuare în amonte și la devierea totală a pârâului Corund, lucrare foarte complexă, care va dura mult timp.
”Cu alte cuvinte, situația de aici este departe de a fi considerată remediată în vreun fel, va dura ani de zile până când vom putea spune că, indiferent cât va ploua și indiferent ce debit va avea cursul de apă Corund, (…) perimetrul e unul pus 100% în siguranță”, a spus ministrul Mediului. Acesta a mai adăugat: ”Am constatat, din imagini cu înaltă rezoluție, faptul că în ultimele 24 de ore suprafața sufoziunilor a crescut foarte mult. Practic, există o evoluție dinamică ce în ultima perioadă, cel puțin, tinde să se accelereze și asta ar putea însemna că există, în viitor, riscul unor prăbușiri. Când mă refer la prăbușiri, evaluăm pe de-o parte riscul hidrologic, pentru că orice prăbușire antrenează un volum de apă cel puțin egal cu volumul dislocat din tavan, fapt ce ar putea pune în pericol gospodăriile aflate în vecinătatea minei. Dar, în același timp, discutăm și despre riscul geologic, acela de o eventuală prăbușire, o eventuală alunecare de teren și mi-au fost prezentate sumar câteva dintre concluziile unor experți germani, experți specializați în astfel de evenimente, în legătură cu care în continuare monitorizăm foarte atent situația”.
Ministrul Economiei: Explorăm şi oportunitatea prin care să facem o nouă salină, pentru a păstra acest brand extrem de important pentru România şi pentru Europa
La rândul său, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat sâmbătă, despre situaţia de la Salina Praid, că se explorează şi oportunitatea prin care să facă o nouă salină, pentru a păstra acest brand extrem de important pentru România şi pentru Europa, el arătând că masivul de sare din zonă este unul foarte important şi foarte mare.
”În momentul de faţă, cel mai important lucru pentru noi, ca şi stat, este să ne asigurăm că oamenii sunt în siguranţă, atât oamenii din preajma salinei vechi, cât şi cei care au ajuns să lucreze în momentul de faţă a devierea cursului de apă”, a declarat ministrul Economiei, la Digi24.
Ministrul a arătat că cei 200 de oameni de afaceri, de antreprenori, din industria ospitalităţii, care au suferit în urma închiderii Salinei, prin această formă de sprijin, în funcţie de cifra de afaceri, vor primi compensaţii de până la 5-10% din cifra de afaceri, pe anul trecut, pentru a trece mai uşor peste această perioadă.
”Lucrăm la scenarii, împreună cu experţi români, cu experţi internaţionali, pentru a vedea care este cea mai utilă variantă pentru crearea unei noi atracţii turistice”, a spus Bogdan Ivan, el arătând că vorbim despre o posibilă o redeschidere a segmentului turistic din mina nouă a salinei Praid sau despre crearea, în condiţii de securitate, a unui lac artificial sărat.
”Explorăm şi oportunitatea prin care să facem o nouă salină, pentru că masivul de sare este unul foarte important şi foarte mare, şi atunci explorăm şi această oportunitate prin care vom putea să facem o salină nouă, o exploatare de sare nouă, pentru a păstra acest brand extrem de important pentru România şi pentru Europa, şi anume salina Praid, care este atractiv şi pentru zona Sovata, nu doar pentru zona salinei Praid”, a completat ministrul Economiei.
Despre solicitarea ministrului Tanczos Barna, care spunea că a cerut schimbarea şefilor de la Salrom şi Apele Române, ministrul Economiei a declarat că aşteaptă cu mare interes raportul Corpului de Control al premierului.
”Nu e posibil ca după 18 ani în care se ştia de acest subiect, măsurile să fie unele foarte, foarte slabe şi să ajungem la această situaţie, care putea să fie prevenită. Imediat după ce vom avea acest raport, eu, în dreptul atribuţiilor pe care le am din punct de vedere legal, voi la toate măsurile care trebuie să fie aplicate pentru ca cei responsabili să plătească”, a mai spus Ivan.
(Citește și: Criza de la Salina Praid – Risc de catastrofă ecologică pe râurile Târnava Mică și Mureș – 40.000 de persoane ar putea rămâne fără apă potabilă; haos în gestionarea situației)
***
Urmărește-ne pe Google News
