Societatea Naţională a Sării Salrom precizează, într-un comunicat de presă de vineri, referitor la informaţiile că salinitatea apei în aval de salina Praid a crescut ca urmare a dărâmării de către constructor a digurilor realizate la recomandarea experţilor, că acestea nu au fost distruse, ci „s-a creat o breşă în digul din amonte, pentru a scădea nivelul apei şi a se putea circula pe drumul tehnologic” aşa încât constructorul care lucrează la devierea pârâului Corund „să poată realiza lucrările asumate în cel mai scurt timp”.
Potrivit directorului general al Salrom, constructorul „a fost nevoit să ia decizia pe moment, pentru a salva drumul tehnologic şi a-şi pune în siguranţă echipamentele şi oamenii”, conform News.ro.
Târnava Mică rămâne fără apă potabilă după breșele în diguri – 40.000 oameni afectați
Potrivit unui comunicat de presă al Salrom, dat vineri publicităţii, în data de 11 iunie, s-a înregistrat „o intensificare a prăbuşirii” unor segmente din tavanul minelor vechi, ceea ce a dus, „în mod evident”, la dislocarea unei cantităţi de apă sărată din aceste galerii, fenomene „previzibile” în contextul inundării complete a Salinei Praid, care „pot continua şi în perioada următoare”.
Referitor la informaţiile potrivit cărora salinitatea a crescut în urma dărâmării de către constructor a celor două diguri realizate la recomandarea experţilor internaţionali, directorul Salrom, Constantin-Dan Dobrea, „aflat de peste 2 săptămâni la faţa locului”, a declarat că „acestea nu au fost distruse, ci s-a creat o breşă în digul din amonte, pentru a scădea nivelul apei şi a se putea circula pe drumul tehnologic necesar constructorului pentru a putea realiza lucrările asumate în cel mai scurt timp”.
„În lipsa urgentării lucrărilor de deviere a cursului de apă prin bypass şi ţevi corugate, interacţiunea continuă dintre apa dulce, sarea şi galeriile vechi de mină inundate va persista, ceea ce creşte riscul repetării acestor fenomene. În contextul necesităţii urgentării lucrărilor, la data de 9 iunie, constructorul a informat beneficiarul (Salrom) că drumurile de acces tehnologic deja realizate au fost grav afectate de creşterea nivelului apei, ca urmare a construirii celor două praguri. Ulterior, pe 10 iunie, în jurul orei 15:00, având acordul verbal al reprezentanţilor Apelor Române, constructorul a efectuat o breşă parţială în cele două praguri, pentru a-şi putea continua lucrările, blocate de mai bine de 24 de ore”, explică reprezentanţii Salrom.
Directorul general al Salrom a declarat că lucrările de deviere a cursului de apă nu ar fi putut continua fără realizarea breşei respective, iar decizia constructorului a fost una de moment, comunicată ulterior.
Specialiștii vorbesc despre un dezastru ecologic
„Constructorul a fost nevoit să ia decizia pe moment, având în vedere că era cu utilaje grele, apa ajunsese până sus şi a început să se modifice structura drumului tehnologic. Şi atunci a fost decizia domniei sale, luată de moment, pentru a scădea nivelul apei. Nu a avut timp să comunice, având în vedere situaţia din teren. Dumnealui era pe teren, noi eram aici, a fost comunicată târziu, dar decizia care s-a luat, şi era firesc să o ia, a luat-o în acel moment pentru a salva drumul tehnologic şi a-şi pune în siguranţă echipamentele şi oamenii”, a declarat Constantin Dan Dobrea.
Salrom mai precizează că va face totul pentru continuarea lucrărilor în zona Salinei Praid. Toate intervenţiile sunt realizate în colaborare cu autorităţile statului aflate la faţa locului, cu respectarea condiţiilor de mediu şi „în deplin respect” faţă de comunitatea locală.
Miercuri seară, salinitatea apei din Târnava Mică a crescut semnificativ după ce antreprenorul însărcinat cu devierea pârâului Corund lângă Praid a început lucrările şi a demontat barajele de reducere a debitului de apă, construite la recomandarea experţilor străini, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Barna Botond Biró.
Vicepremierul Tanczos Barna a cerut demiterea directorilor de la Salrom și Apele Române
Relatând despre situaţia critică pe pagina sa de socializare, miercuri seara târziu, Barna Botond Biró a spus că intervenţia antreprenorului contractat de Societatea Naţională a Sării (Salrom) a dus la „otrăvirea apei Târnavei Mici, din Praid”. Preşedintele Consiliului Judeţean a subliniat: scopul barajelor construite la sugestia experţilor străini a fost tocmai acela de a reduce cantitatea de apă dulce care ajunge în mină şi de acolo, devenind apă sărată, în Târnava Mică, conform MTI.
La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, preciza, joi seară, că, în urma intervenţiilor făcute de un constructor la Salina Praid, concentraţiile de cloruri în apele din zonă sunt foarte mari, riscând să ajungă la valori care nu vor mai permite staţiilor de epurare să funcţioneze. Fechet avertiza că urmează 24-48 de ore cu concentraţii mari de cloruri, ceea ce pune o presiune enormă pe habitat.
Tot joi, vicepremierul Tánczos Barna afirma că a cerut demiterea directorilor de la Salrom şi Apele Române, după cele întâmplate la Salina Praid. ”Cele două companii se ceartă între ele, ignoră deciziile experţilor, lasă zeci de mii de oameni fără apă şi agravează şi mai mult daunele provocate mediului”, a spus el.
Instituția prefectului Mureș: Situația din bazinul râului Târnava Mică rămâne critică. Furnizarea apei în rețeaua publică din orașul Târnăveni va fi întreruptă după epuizarea stocurilor disponibile
Instituţia Prefectului Mureş a transmis vineri că situaţia din bazinul râului Târnava Mică, după creşterea salinităţii apei, rămâne critică, iar autorităţile continuă să adopte măsuri urgente pentru protejarea populaţiei şi asigurarea accesului la apă.
Conform Agerpres, captarea de apă brută a uzinei de apă Târnăveni a fost oprită vineri dimineaţă, după sosirea unui val de apă cu salinitate ridicată, cu valori de 2.200 mg/l, astfel că furnizarea apei în reţeaua publică urma să fie întreruptă după epuizarea stocurilor disponibile.
În cursul zilei de joi s-a închis priza de apă brută din Târnava Mică la Fântânele, după un val de apă cu salinitate ridicată, cu valori de 2.400 mg/l, iar în prezent uzina de apă funcţionează cu rezervele de apă brută din incintă.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a dispus continuarea transporturilor de apă menajeră de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mureş, în funcţie de solicitări, suplimentarea recipienţilor de apă potabilă şi instituirea de puncte de alimentare pentru apă menajeră, distribuirea controlată de apă potabilă, apă menajeră pentru uz casnic, apă pentru adăparea animalelor.
Potrivit comunicatului transmis de Prefectură, compania Aquaserv SA Târgu Mureş a livrat 72.000 de litri de apă potabilă în sprijinul populaţiei din localităţile afectate, iar ISU Mureş a transportat 178.000 de litri de apă pentru adăparea animalelor.
„Distribuirea apei potabile continuă în regim de urgenţă, cu implicarea autorităţilor locale şi a echipelor de intervenţie în special pentru bătrâni, copii, bolnavi etc., iar pentru ceilalţi cetăţeni prin punctele de alimentare cu apă instituite de SC Aquaserv SA cu sprijinul autorităţilor publice locale. (…) Sunt în funcţiune 61 de puncte de distribuţie a apei potabile, număr ajustat permanent în funcţie de nevoi”, precizează sursa citată.
„Distribuirea apei potabile continuă în regim de urgenţă, cu implicarea autorităţilor locale şi a echipelor de intervenţie în special pentru bătrâni, copii, bolnavi etc., iar pentru ceilalţi cetăţeni prin punctele de alimentare cu apă instituite de SC Aquaserv SA cu sprijinul autorităţilor publice locale. (…) Sunt în funcţiune 61 de puncte de distribuţie a apei potabile, număr ajustat permanent în funcţie de nevoi”, precizează sursa citată.
De asemenea, Garda de Mediu Mureş va lua măsuri pentru montarea unor plase pentru colectarea peştilor morţi de pe cursul Târnavei Mici, în vecinătatea locaţiilor autorizate pentru îngroparea animalelor.
Autorităţile reamintesc populaţiei că este interzis consumul peştilor găsiţi morţi, fie în apă, fie pe mal, deoarece reprezintă un pericol pentru sănătate.
Direcţia de Sănătate Publică Mureş va lua măsuri în vederea pregătirii unităţilor de asistenţă medicală pentru intervenţie în cazurile de toxiinfecţii alimentare cauzate de consumul de peşte din Târnava Mică.
Monitorizarea calităţii apei va continua în regim permanent, iar autorităţile vor comunica public orice nouă evoluţie şi decizie, se mai arată în comunicatul transmis de Instituţia Prefectului Mureş.
(Citește și: Criza de la Salina Praid – Risc de catastrofă ecologică pe râurile Târnava Mică și Mureș – 40.000 de persoane ar putea rămâne fără apă potabilă; haos în gestionarea situației)
***