Apa cu sare provenită de la Salina Praid a ajuns pe Târnava Mică până la Sovata și se îndreaptă către Blaj și Alba Iulia, conform ultimelor date prezentate de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Aproximativ 40.000 de persoane vor fi afectate de nivelul mare de cloruri de la salină, după ce Târnava Mică a fost contaminată cu sare în urma catastrofei de la Praid.
Aproximativ 40.000 de persoane vor fi afectate de nivelul mare de cloruri de la Praid, în Târnăveni și în localitățile învecinate, aceștia urmând să rămână și fără apă potabilă, nu doar menajeră, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
Salina Praid rămâne complet inundată, după ce pârâul Corund s-a surpat, iar activitatea salinei a fost închisă definitiv din 29 mai 2025. Această situație a perturbat echilibrul hidrogeologic al zonei și a dus la creșterea salinității în râul Târnava Mică, sursă de apă pentru aproximativ 39.000 de persoane.
Autoritățile sfătuiesc populația să-și facă stocuri de apă potabilă și monitorizează continuu calitatea apei.
Valul de salinitate a ajuns deja în orașul Sângeorgiu de Pădure și se estimează că în următoarele ore va ajunge la Fântânele și apoi la Târnăveni, punând în pericol funcționarea uzinelor de apă. Există riscul iminent ca uzinele de apă să fie oprite, ceea ce ar afecta aprovizionarea cu apă potabilă a circa 39.000 de persoane din 16 localități.
„În funcție de timpul în care se va petrece acel fenomen, impactul în ceea ce privește concentrația de cloruri pe Corund, pe Târnavă Mică, pe Târnava Mare și ulterior pe Mureș, va fi mult mai mare decât ceea ce am trăit deja azi noapte și ceea ce trăim deja astăzi”, a mai declarat Mircea Fechet.
„Am mai avut în trecut situații similare. Mina de la Praid nu e prima mină de sare inundată în România. Am avut situațiile de la Ocna-Mureș, am avut situațiile de la Slănic-Prahova. Nu suntem la prima abatere, însă trebuie să știm că orice gram față de 250 de miligrame, cât gestionează în mod obișnuit o stație de tratare – mă refer la cloruri în fiecare litru de apă – deja atrage situația în care apa fie nu mai este potabilă, fie nu mai poate fi folosită deloc. Iar aici discutăm despre depășiri mult, mult peste această limită”, a mai spus ministrul mediului.
Măsurile luate de autorități pentru reducerea impactului creșterii salinității în râul Târnava Mică:
- Se evacuează un debit suplimentar din barajul Bezid (5 mc/s, cu posibilitate de creștere la 10 mc/s) pentru a dilua concentrația de sare din apă și a reduce salinitatea în râul Târnava Mică, protejând astfel captările de apă potabilă din zonă.
- Se monitorizează continuu calitatea apei și nivelul salinității în punctele critice pentru a putea interveni prompt în cazul în care valorile depășesc limitele admise.
- Populația din zonele afectate este informată și sfătuită să-și facă rezerve de apă potabilă și să evite consumul apei din râul afectat, iar autoritățile emit avertizări prin sistemul RO-Alert.
- Se lucrează la devierea permanentă a pârâului Corund pentru a opri infiltrarea apei sărate în masivul de sare și pentru a preveni agravarea situației.
- În paralel, autoritățile implicate (Apele Române, Salrom, autorități locale și județene) încearcă să coordoneze intervențiile tehnice și să implementeze soluțiile recomandate de experții internaționali, deși există unele conflicte instituționale care complică procesul.
- Pe termen mediu și lung, se ia în calcul elaborarea și implementarea unor planuri de adaptare și management al resurselor de apă, inclusiv măsuri de planificare urbană și infrastructurală pentru a preveni astfel de situații în viitor, conform ghidurilor și planurilor de management elaborate la nivel național și local.
Situația s-a degradat după plecarea experților europeni, când o firmă angajată de Salrom a distrus digurile provizorii pentru devierea pârâului Corund
O echipă de experți europeni a fost trimisă de Comisia Europeană pentru a ajuta autoritățile române să controleze situația provocată de dezastrul de la Salina Praid.
Aceștia au propus devierea parțială a pârâului Corund prin două diguri temporare, cu efect benefic asupra calității apei din aval, și au supravegheat lucrările.
Imediat după plecarea lor, conform consultantul în turism și ambasadorul județului Harghita, Răzvan Pascu, Salrom, proprietara Praid, și Apele Române au intrat în conflict.
Ce spune acesta, într-un mesaj publicat pe Facebook, despre ceea ce s-a întâmplat imediat după plecarea experților străini:
- „Experții internaționali au plecat astăzi. Acum Apele Române (Ministerul Mediului) și Salrom (Ministerul Economiei) au intrat din nou în conflict, fiecare face ce îi trece prin cap.”
- „Modificarea soluției tehnice. Soluția tehnică inițială, susținută de experții sosiți la Salina Praid, prevedea devierea apei din pârâul Corund prin două canale: o parte prin țevi cu diametru mare, iar restul pe o albie artificială. Aceasta ar fi trebuit să reducă inundațiile din salină și să permită drenarea zonei până la 1 iulie.”
- „În lipsa unei coordonări interinstituționale, lucrările sunt acum sabotate reciproc. Firma angajată de Salrom să repare (apropo, o firmă mică, cu experiență puțină, doar 7 angajați în acte, fondată doar acum 2 ani, cu arhitectă care se prezintă ca fotograf pe internet) a dărâmat digurile construite zilele trecute de Apele Române, pe motiv că nu își pot continua lucrarea.”
Pe fondul haosului decizional, președintele CJ Harghita avertizează că ar putea fi nevoie de declararea stării de urgență în zonă pentru a evita o catastrofă ecologică
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Biro Barna-Botond, susţine că firma care lucrează la Praid pentru devierea pârâului Corund a efectuat lucrări care au dus la creşterea salinităţii în râul Târnava Mică şi cere măsuri urgente şi responsabilităţi clare pentru a evita o catastrofă ecologică în zonă.
Biro Barna-Botond a declarat miercuri seara, pentru Agerpres, că firma respectivă, contractată de Salrom, ar fi dărâmat cele două diguri construite pe baza recomandărilor experţilor internaţionali şi a deviat pârâul într-un bypass care nu a avut impermeabilitate iar apa care a traversat masivul de sare a dus la creşterea salinităţii în râul Târnava Mică.
În opinia președintelui CJ Harghita, există trei posibilități de rezolvare a situației de la Salina Praid:
- Înlăturarea din funcție a directorului general Salrom și a directorului general de la Apele Române, întrucât consideră că nu poate fi încredințată rezolvarea problemei tot celor care au o anumită responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat. „Eu nu am nimic cu ei, pentru că nici nu-i cunosc. Dar strict managerial, oamenii care au responsabilitate, nu știu câtă, dar au, pentru situația existentă nu pot să rezolve situația”, a spus Biro.
- A două variantă, în opinia sa, ar fi ca, prin hotărâre de guvern, comisia interministerială constituită în urma situației de criză de la Praid să fie împuternicită cu atribuții mărite și responsabilități clare.
- A treia variantă ar fi declararea stării de urgență la Praid, pentru ca prin ordin militar să fie centralizate toate responsabilitățile și sarcinile într-un singur centru de decizie. „Asta am văzut eu din prima zi: că nu avem responsabilități clare, sarcini clare (…) și nu putem face niciun pas înainte. (…) Nu se pot lua decizii urgente, clare, consecvente, cu responsabilitate clară, pentru că o parte din responsabilitate e la mai multe entități. (…) Văd cele trei variante ca să se poată rezolva cumva situația creată și ca să evităm catastrofa ecologică. Nu este onest față de comunitatea din Praid, față de comunitatea din județul Mureș, față de instituțiile statului și trebuie acum să recâștige încrederea oamenilor”.
(Citește și: Intervenții pentru reducerea riscurilor din zona Praid/ Platformă pentru donații)
****
Urmărește-ne pe Google News
