România, retrogadată în Indexul democrațiilor realizat de The Economist, după anularea prezidențialelor / Singurul stat UE cu statut de „regim hibrid”

Anularea prezidențialelor din 2024 a dus la căderea României cu 12 poziții, până pe locul 72, în ediția 2025 a Indexului democrațiilor realizat de The Economist. Țara a fost retrogradată de la statutul de „democrație defectuoasă” la cel de „regim hibrid”, România devenind singurul stat cu acest statut în UE, regiunea cu cele mai consolidate și stabile democrații din lume.

„România a fost retrogradată după ce acuzațiile de interferență rusă, tactici ilegale pe rețelele sociale și încălcări ale finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou scrutin”, menționează The Economist.

În clasamentul celor 167 de țări analizate, 36 sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu un comportament autoritar.

În clasament, un număr de 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 „democrații depline” și 46 „democrații defectuoase”. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc sub un „regim autoritar”, cu scoruri calculate pe baza evaluării a cinci indicatori: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

România, retrogradată din cauza deciziei „șubrede” de anulare a alegerilor

Cauza acestei degradări a democrației din România a fost generată de decizia CCR ce a anulat prezidențialele.

Primul tur a fost câștigat de doi candidați anti-mainstream, care au devansat candidații partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare.

Motivele:

• Într-o „hotărâre șubredă”, fără a prezenta dovezi concrete pentru a-și susține decizia, instanța a susținut că o operațiune de influență străină în social media a influențat rezultatul alegerilor, precizează studiul realizat de EIU.

• Cetățenii români au răspuns cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și doilea tur de scrutin din 8 decembrie.

• Decizia instanței de anulare a alegerilor, bazată pe rapoarte obscure privind interferența rusă în alegeri, este o măsură extraordinară, deoarece dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile, spun autorii studiului.

• Afirmația că votanții outsiderului Călin Georgescu au fost influențați pe scară largă de o campanie TikTok este lipsită de credibilitate, mai ales având în vedere compoziția socială a susținătorilor lui Georgescu – mulți dintre aceștia sunt alegători rurali mai în vârstă care își iau știrile de la televizor (televiziunea fiind dominată de partidele de guvernare).

• Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernământ, Partidul Național Liberal (PNL), a furnizat finanțare pentru campania din social media în sprijinul lui Georgescu, într-o mișcare tactică care s-a întors împotriva sai.

Risc de degradare și în 2025

Acest eșec va submina și mai mult nivelul extrem de scăzut de încredere al cetățenilor în guvern și în partidele politice și există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona repetarea alegerilor prezidențiale și în funcție de ce o să mai apară legat de motivele originale pentru anularea alegerilor, arată analiza.

Motivele, explicată de autorii analizei:

Anularea alegerilor a afectat în mod negativ scorul țării la capitolul „procesul electoral și pluralismul”, dar retrogradarea altor scoruri ar fi avut loc chiar și fără evenimentul de la finalul anului, spune studiul EIU.

• Datele sondajelor au confirmat că încrederea publică în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, ceea ce a dus la scăderea mai multor indicatori. În conformitate cu un exercițiu global de evaluare comparativă, scorul României pentru prevalența corupției a fost, de asemenea, retrogradat.

• Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona repetarea alegerilor prezidențiale și în funcție de ce o să mai apară legat de motivele originale pentru anularea alegerilor.

• Măsurile luate de guvern pentru a modifica normele electorale care reglementează comportamentul social media în alegeri și de către partidele aflate la putere pentru a bloca șansele de victorie ale unui candidat anti-establishment nu sunt de bun augur pentru sănătatea democrației în România.

9 din primele 10 clasate sunt țări europene

Conform studiului publicat joi de economist Intelligence Unit (EIU), în pofida diviziunilor dintre Est și Vest, standardele europene de funcționare a democrației rămân ridicate, chiar dacă la nivel global ele scad.

Europa a prezentat o imagine mixtă – Europa de Est a înregistrat un ușor declin, în timp ce Europa de Vest s-a îmbunătățit marginal cu 0,01 puncte.

Nouă dintre cele mai bune zece democrații din lume se află în Europa, singura excepție fiind Noua Zeelandă, pe locul al doilea.

Europa de Vest rămâne cea mai bine cotată regiune și singura care și-a revenit la nivelurile anterioare pandemiei. Cu toate acestea, raportul evidențiază nemulțumirea generalizată a populației, care alimentează o orientare către partidele anti-mainstream.

Potrivit studiului, „această nemulțumire alimentează o orientare din ce în ce mai pronunțată către partidele anti-mainstream, o tendință ilustrată pe larg de numeroasele alegeri desfășurate pe continent în 2024”.

Studiul adaugă că aceste alegeri au fost marcate de o respingere clară a liderilor în exercițiu și de o creștere a sprijinului pentru forțele politice anti-sistem și populiste.

Au existat schimbări notabile în regiune: Portugalia a fost retrogradată la categoria „democrație deplină”, în timp ce Franța a alunecat în categoria „defectuoasă”.

Portugalia a fost retrogradată pentru prima dată în 2011 și și-a recăpătat statutul de „democrație deplină” în 2019. Cu toate acestea, după ce a luat în considerare limitările libertății personale rezultate în urma pandemiei COVID-19, EUI a retrogradat-o din nou în 2020.

Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una deficitară. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a scorului său de încredere în guvernare după ce alegerile anticipate din iunie ale președintelui Emmanuel Macron nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. De asemenea, patru prim-miniștri diferiți în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii.

Europa de Est, grupată cu Asia Centrală în raport, a înregistrat „cel mai ușor regres dintre toate regiunile”, scăzând cu 0,02 puncte, la 5,35.

Această regiune a înregistrat o etapă importantă, Întrucât Cehia și Estonia au trecut de la „democrații defectuoase” la „democrații depline”, obținând ratingul de democrație deplină pentru prima dată din 2013, când Republica Cehă a căzut din prima categorie.

America rămâne o democrație imperfectă, cu perspective de înrăutățire

După un an de alegeri la nivel mondial, democrația globală a slăbit, 2024 continuând o tendință de „malaise democratic”, se arată în raport.

„În timp ce autocrațiile par să câștige putere, după cum arată tendința indicelui începând din 2006, democrațiile lumii se luptă”, a declarat Joan Hoey, director pentru Democracy Index, într-un comunicat.

Cele mai accentuate scăderi s-au înregistrat în ceea ce privește funcționarea guvernului și procesul electoral, media pentru acesta din urmă scăzând cu 0,08 puncte față de 2023, ceea ce studiul consideră că „a fost deosebit de dezamăgitor având în vedere că atât de multe țări au mers la urne în 2024”.

Situația la nivel global:

• Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, de la un maxim de 5,55 în 2015.

• Doar 6,6% din populația lumii trăiește în prezent într-o democrație deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani.

• De asemenea, o mare parte din populația lumii – în prezent, doi din cinci oameni – trăiește sub un regim autoritar.

În ceea ce privește America, ea rămâne o democrație imperfectă, schimbându-se doar ușor față de poziția sa din 2023, menționează studiul.

Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: în prima lună a celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump a fost deja contestată independența politică a administrației publice și s-a înregistrat o avalanșă de ordine executive cu autoritate juridică discutabilă.

Victoria lui Donald Trump în 2024 a fost parte a unei reacții globale mai ample împotriva președinților în funcție. Următorul test pentru democrația globală în 2025 va fi modul în care acești lideri nou aleși vor alege să guverneze.

În Rusia, un alt simulacru de alegeri i-a oferit lui Vladimir Putin un al cincilea mandat de președinte și a obținut doar două puncte pe indice.

În alte țări, inclusiv Burkina Faso, Mali și Qatar, alegerile au fost anulate complet.

În Asia, Coreea de Sud a ieșit din categoria democrației depline după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat – apoi a revocat în grabă – legea marțială, aruncând țara în criză, mai arată studiul.

(Citește și: Alegerile din România – dezbătute în Parlamentul European pe baza Raportului fracez privind manipularea prezidențialelor. Măsuri propuse de Comisia Scutul european al democrației)

****