Deficitul investițiilor de mediu în România – 5,4 mld. euro/an – Raportul UE privind aplicarea politicilor de mediu

Deficitul general de investiții de mediu al României este de 5,4 miliarde euro pe an, reprezentând 1,9 % din PIB-ul
național și fiind semnificativ mai mare decât media UE (0,77%), conform Raportului de țară privind aplicarea politicilor de mediu, publicat luni de Comisia Europeană.

Cele mai mari ponderi sunt pentru biodiversitate, ecosisteme și gestionarea apei, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. „Este necesar să se asigure un nivel sporit de finanțare și să se valorifice în continuare oportunitățile de finanțare privată pentru a elimina deficitele de investiții”, menționează documentul.

Raportul este parte din cea de-a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu din UE, care conține și analiza situației din fiecare țară.

Situația din România, pe domenii tematice

Economia circulară

• Promovarea tranziției către o economie circulară în UE va reduce impactul sistemelor noastre industriale asupra mediului și a climei prin reducerea materiilor prime, prin menținerea produselor și a materialelor în circuit mai mult timp și prin reducerea generării de deșeuri, decuplând astfel creșterea economică de consumul de resurse. Având în vedere că măsurile planului de acțiune privind economia circulară (2) din 2020 fie sunt în vigoare, fie sunt avansate din punct de vedere legislativ, statele membre vor trebui să se concentreze acum pe o punere în aplicare rapidă și eficace.

• Utilizarea circulară a materialelor de către România a scăzut lent din 2012 și a fost de 1,3% în 2023. Aceasta este cea mai scăzută rată din UE, cu mult sub media UE de 11,8%.

• Productivitatea resurselor în România a fost de 0,34 EUR pe kg de material consumat în 2023, cu mult sub media de 2,23 EUR pe kg din UE.

• Generarea de deșeuri municipale în România a crescut ușor în ultimii ani. În 2022, România a generat 303 kg de deșeuri municipale pe cap de locuitor, cu mult sub media estimată a UE-27 de 513 kg pe cap de locuitor. România a înregistrat o rată scăzută de reciclare de 12% în 2022, cu mult sub media estimată a UE-27 de 49 %, iar această tendință a stagnat din 2010. Rata de depozitare a deșeurilor a fost de 74 % în 2022, fără a se înregistra niciun progres din 2010.

Biodiversitatea și capitalul natural

• Având în vedere atât zonele acoperite de Natura 2000, cât și alte zone protejate desemnate la nivel național, România protejează din punct de vedere juridic 23,5% din suprafețele sale terestre (acoperirea UE-27: 26,1%) și 21,4 % din suprafețele sale marine (acoperirea UE-27: 12,3 %).

• Fondurile din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014–2020 au finanțat, prin intermediul programului operațional de infrastructură mare, elaborarea a 243 de planuri de gestionare și punerea în aplicare a unor măsuri active de conservare pentru 45 de situri (care acoperă 243.735 ha). Aceste proiecte, nefinalizate la momentul respectiv, au fost introduse treptat în perioada de programare 2021–2027.

• Practicile agricole ecologice sunt extrem de benefice pentru biodiversitate. Se estimează că 5,08% din suprafața de terenuri a României se utilizează pentru agricultura ecologică. Acesta este al șaselea cel mai scăzut rezultat din UE și cu mult sub media UE de 10,50%. România nu contribuie suficient la atingerea obiectivului ca 25 % din terenurile agricole ale UE să fie utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030.

• Printre principalele provocări pentru mediu și amenajarea teritoriului se numără cele două tipuri de presiuni: riscul de abandonare a activităților agricole în unele zone și presiunile exercitate de intensificare în altele. Ample suprafețe agricole sunt afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și deșertificare), fenomene de risc care se preconizează că se vor intensifica odată cu agravarea efectelor
  schimbările climatice. Sistemele de irigații sunt în cea mai mare parte degradate și funcționează
  necorespunzător.

• Cea mai mare contribuție la solurile nesănătoase din România o are pierderea carbonului organic din solurile minerale, care afectează 31% din teritoriul național și 71 % din terenurile cultivate și pajiști. 22% din terenuri suferă o eroziune nesustenabilă a solului din cauza apei, a vântului, a lucrărilor solului și a recoltării, ceea ce reprezintă 59% din suprafața totală a terenurilor cultivate. 8 % din teritoriul național are o susceptibilitate ridicată sau foarte ridicată la tasarea stratului superficial al solului.

• Evaluările arată că, din ponderea de 27% din suprafața forestieră a UE protejată în temeiul Directivei Habitate, mai puțin de 15% se află într-un stadiu corespunzător de conservare. Proporția de zone împădurite din UE aflate într-un stadiu necorespunzător de conservare a crescut de la 27% în 2015, la 31% în 2018. În România, pădurile acopereau 30 % din teritoriu în 2020, iar peste 40 % din ele se află, conform evaluărilor, într-o stare necorespunzătoare sau precară.

Reducerea la zero a poluării

• Calitatea aerului din România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său. Ultimele estimări anuale disponibile (pentru 2022) ale AEM pentru România atribuie 17.900 de decese în fiecare an (sau 185.100 de ani de viață pierduți) particulelor fine în suspensie (PM2,5), 3.600 de decese
  în fiecare an (sau 36.900 de ani de viață pierduți) dioxidului de azot (NO2) și 2.800 de decese în fiecare
  an (sau 28.700 de ani de viață pierduți) ozonului.

• Deși România se află pe locul 10 în ceea ce privește prejudiciile la nivelul UE, aceasta se situează pe locul 6 în ceea ce privește intensitatea emisiilor, peste media UE de 27,5 euro/1.000 EUR VAB. Principalii factori industriali care contribuie la emisiile în aer sunt sectorul energetic și industria mineralelor în ceea ce privește emisiile de NOX, gestionarea deșeurilor și sectorul chimic pentru emisiile de pulberi și sectorul energetic, sectorul metalelor și sectorul mineralelor pentru SO2 și metale grele.

• AEM a identificat Liberty Galați SA, instalația de producere a fierului și oțelului din Galați, România, ca fiind una dintre cele 30 de instalații industriale din Europa cu cele mai mari costuri absolute ale prejudiciilor cauzate de emisiile principalilor poluanți atmosferici și GES pe o perioadă de 10 ani între 2012 și 2021.

• România se confruntă cu un deficit de apă, după cum reiese din indicele sezonier de exploatare a apei. În
  2022, acest indice a ajuns la 32,5 %, cu mult peste nivelul de 20 % considerat, în general, ca fiind un semn de deficit în al treilea trimestru al anului. Peste 40 %, ar reprezenta un semn de deficit grav. Acest indice sezonier la nivel național nu reflectă situația de la nivelul bazinului hidrografic în care se poate înregistra un stres hidric mai acut.

• România nu a finalizat punerea în aplicare a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate
  aglomerările urbane. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare.

Acțiunile climatice

• Începând din 2027, o nouă schemă de comercializare a certificatelor de emisii, denumită ETS2, pentru clădiri, transportul rutier și alte sectoare (în principal industria care nu este vizată de actuala ETS) va deveni pe deplin operațională. Statele membre ar fi trebuit să notifice transpunerea integrală în legislația națională a dispozițiilor Directivei EU ETS revizuite referitoare la noua ETS2 până la 30 iunie 2024. România nu a comunicat transpunerea integrală în legislația națională până la acest termen. La 25 iulie 2024, Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României. România a avut la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

• În 2023, 54% din emisiile de GES provenite de la instalațiile ETS din România au fost generate de producția de energie electrică, valoare care este ușor sub media UE (57%). Sectorul cimentului și varului a reprezentat 24%, industria metalurgică 8%, iar rafinăriile și alte industrii 7% fiecare.

• Între 2005 și 2022, emisiile generate de clădiri au crescut cu 7%, ceea ce nu este în concordanță cu tendința UE și cu scăderea medie a UE de 29% în aceeași perioadă. Se preconizează că România va continua să îmbunătățească eficiența energetică în sectorul clădirilor. De exemplu, consumul de energie finală în sectorul rezidențial a scăzut cu 2% în 2022 comparativ cu 2021, continuându-și tendința de scădere observată în 2019, dar a continuat să se situeze peste nivelurile din 2015–2017. Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și al răcirii s-a situat la același nivel ca în 2013.

Finanțarea

• Bugetul UE sprijină investițiile în domeniul climei în România cu sume semnificative în perioada 2021–2027,
  veniturile din ETS contribuind, de asemenea, la bugetul național. În perioada 2020–2022, veniturile României din licitații au ajuns la 1,775 miliarde EUR în total, 40 % din această sumă fiind cheltuită pentru climă și energie.

• În plus, investițiile anuale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de mediu în domeniul prevenirii și
  controlului poluării, al economiei circulare și deșeurilor, al protecției și gestionării apei, al biodiversității și
  ecosistemelor sunt estimate la aproximativ 9,7 miliarde EUR pe an în România.

• Aceste patru domenii de mediu beneficiază în prezent de o finanțare totală de aproximativ 4,3 miliarde euro pe an; astfel, există un deficit de aproximativ 5,4 miliarde euro pe an.

• Din deficitul anual de investiții de mediu, 3 miliarde euro vizează biodiversitatea și ecosistemele, 0,8 miliarde EUR, prevenirea și controlul poluării, 1,1 miliarde euro, obiectivul privind apa și aproximativ 0,5 miliarde euro, economia circulară.

Situația la nivel european

Costurile nepunerii în aplicare a legislației UE în domeniul mediului prin poluarea aerului și a apei, degradarea naturii și deșeuri sunt estimate la 180 de miliarde EUR pe an pentru UE. Aceasta reprezintă aproximativ 1 % din produsul intern brut (PIB) al UE. Punerea în aplicare a politicilor de mediu poate reduce aceste costuri, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile de pe piața unică a UE.

Analiza identifică tendințele comune la nivelul UE, pe baza rapoartelor de țară individuale ale celor 27 de state membre ale UE.  Revizuirea include o gamă largă de informații cu privire la cât de bine protejează statele membre calitatea aerului pe care îl respiră cetățenii, apa pe care o beau și natura de care se bucură. În plus, revizuirea precizează acțiunile prioritare concrete care trebuie îmbunătățite în fiecare stat membru.

Conform inventarelor prezentate în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor în 2024, România și-a îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor pentru
2020–2029 pentru poluanții atmosferici compuși organici volatili nemetanici (COVnm), dioxidul de sulf (SO2) și
amoniac (NH3) și nu și-a îndeplinit angajamentele respective pentru oxizii de azot (NOx) și PM2,5. Se
preconizează că România își va îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor începând cu 2030 pentru NOx,
COVnm, SO2, NH3 și PM2,5.

În 2023, s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită stabilite de Directiva privind calitatea aerului înconjurător pentru NO2 într-o zonă de calitate a aerului și pentru PM10 în patru zone de calitate a aerului din România.

Stadiul punerii în aplicare a normelor la nivel europrean

Raportul arată că este imperios necesar să se îmbunătățească punerea în aplicare a legislației UE în domeniul mediului.

• Economia circulară: în timp ce unele state membre înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește utilizarea resurselor într-un mod cât mai eficace posibil atunci când produc bunuri și servicii, multe dintre acestea sunt încă expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele de reciclare pentru 2025. De exemplu, raportul constată că mai multe state membre ar trebui să îmbunătățească prevenirea generării de deșeuri și să reabiliteze depozitele de deșeuri care nu respectă standardele.

• Apă: sunt necesare acțiuni urgente pentru a îndeplini obiectivele UE privind calitatea și cantitatea apei dulci și pentru a atenua riscul tot mai mare de deficit de apă și de secetă. Statele membre trebuie să utilizeze mai bine fondurile UE disponibile pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane.

• Biodiversitatea: pierderea biodiversității continuă să prevaleze asupra redresării. Acest lucru se datorează în principal schimbării destinației terenurilor în scopuri agricole și intensificării agriculturii.  Statele membre trebuie să îmbunătățească integrarea protecției naturii în cadrul altor politici și să accelereze punerea în aplicare a legislației privind natura.

• Poluarea aerului: în pofida progreselor considerabile, nivelul poluanților atmosferici este încă prea ridicat în multe state membre. Acest lucru reprezintă o preocupare serioasă pentru sănătatea cetățenilor. Calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin trecerea la o mobilitate durabilă bazată pe surse regenerabile de energie, prin îmbunătățirea eficienței energetice, prin introducerea unor tehnici agricole cu emisii scăzute, inclusiv pentru gestionarea efectivelor de animale, a gunoiului de grajd și a îngrășămintelor.

• Climă:  eforturile de adaptare din fiecare stat membru trebuie intensificate pentru a face față impactului tot mai mare al schimbărilor climatice. Deși UE a reușit să decupleze emisiile de gaze cu efect de seră de creșterea economică, mai multe state membre întâmpină dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și industria mică.

(Citește și: Ministrul Energiei, poziție surprinzător de vehementă despre ”Efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc”. ”E timpul să ne trezim!”)

****