Liberalizarea pieței gazelor naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, ar trebui să nu se producă, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la conferința anuală ”Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG, la Academia de Studii Economice (ASE).
Dăianu a realizat o amplă analiză asupra situației fiscal-bugetare și macroeconomice a României, acesta afirmând inclusiv că ”deficitul bugetar ține politica monetară ostatică” și că Banca Națională se ”luptă cu așteptări inflaționiste care ar putea scăpa de sub control”.
”Pentru că nivelul înalt al ratelor de politică monetară numai în Ungaria îl mai găsim – 6,5%. Este foarte înalt și mulți se întreabă de ce: pentru că avem un deficit bugetar foarte mare și o inflație ieșită din comun. Acum avem și acest puseu de inflație provocat de pachetul de măsuri, care era inevitabil. Nici nu poate să scadă rapid rata de politica monetară.
Eu cred că ar avea sens și ar fi de considerat să nu se producă o liberalizare a tarifului la gaz natural în 2026, pentru că Banca Națională se luptă cu așteptări inflaționiste care ar putea scăpa de sub control. De aceea, în momentul în care inflația se va consolida pe un trend descendent clar, iar execuția bugetară va arăta că acea țintă a deficitului în apropiere de 6% va fi atinsă, se va putea recurge și la o scădere a ratei de politică monetară”, a explicat Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, BNR nu poate stimula economia prin scăderea ratelor de dobândă, mai ales că economia a fost deja stimulată de guvernele anterioare până s-a ajuns la un deficit bugetar de peste 9% din PIB. Dăianu a spus că și în acest an deficitul bugetar se ducea peste 9%.
”Guvernul nu a avut ce să facă decât să majoreze taxele”
”Există și această teză: scădeți rata de politica monetară ca să ajutăm și să stimulăm economia. În primul rând, această teză cum că ar trebui să stimulăm economia în contextul în care vrem să facem o corecție de amploare este ceva de… Am stimulat destul economia și am ajuns cu oiștea în gard, la un deficit de 9%. Vedem foarte bine creșterea inflației. Sunt date ale BNR. A vrut BNR așa ceva?
BNR de ani de zile spune în comunicate: marea dificultate a noastră și în conduita noastră este legată de faptul că avem întrebari mari despre conduita politicii bugetare. Adică un deficit care tot creștea, argumentul fiind că noi ne dezvoltăm, că noi investim. Încă o chestiune, care eu cred că este bine să o subliniez din nou: corecția bugetară din acest an este negativă. Faptul că ținta a mers de la fantezia aceea de 7% la 8,4% nu înseamnă că rectificarea este pozitivă. Pe execuția bugetară noi ne duceam la peste 9% din PIB. Guvernul nu a avut ce să facă”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
Potrivit lui Dăianu, ce este important este că corecția fiscală a început, o corecție multianuală fără egal în Europa, care va fi extrem de dificilă, complicată și mai tare de angajamentele de creștere a cheltuielilor de apărare.
”Corecția dorită este de amploare. Este fără egal în Uniune, să te duci de la peste 9% la 3% din PIB. Și avem nevoie de această corecție pentru a stabiliza datoria publică întrucât dacă nu am fi început această corecție am fi asistat la o creștere sistematică a cheltuielilor cu dobânzile: finanțare, refinanțare… Și ar fi fost foarte rău pentru că nu am fi putut să stabilizăm datoria publică. (…)
Cheltuielile de apărare complică ecuația bugetară și programarea bugetară, în viitor, va trebui să țină cont de așa ceva. Să te duci de la un 2-2,3% din PIB cât vor fi în acest an la 3,5% în 2-3 ani nu este simplu. La 5% nici nu mă gândesc. Vă dați seama ce înseamnă să dublezi cheltuielile de apărare. Ar trebui să ai o colectare magistrală a taxelor și impozitelor și mare parte din ce câștigăm să alocăm în apărare”, a mai explicat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Doar fondurile europene pot stimula, fără inflație, economia
Potrivit acestuia, doar fondurile europene pot sprijini economia în următorii ani, care vor fi dominați de corecția fiscală și de impulsul fiscal negativ.
”Revin la stimulare: corecția nu poate coabita cu stimulare fiscală și monetară. Nu ai cum. Impulsul fiscal este negativ, anul viitor va fi și mai puternic impulsul fiscal negativ. Iar politica monetară este prizonieră, ea nu poate să facă așa ceva. Policy-mix-ul, la noi, nu poate să jongleze cu instrumentele pe care le are în condiții de relativă normalitate. Fondurile UE pot atenua impactul contracției, asta este adevărat. Iar politica industrială prin bani europeni poate să țintească anumite sectoare. Chiar din 2026 poți să ai așa ceva.
Poți să spui că și spitalele și drumurile sunt măsuri de politică industrială, dar asta e o accepțiune foarte largă. Eu mă refer la anumite sectoare care pot să tracteze și economia pe zona de exporturi mai viguroase, în domenii cu valoare adăugată mai înaltă. Poți să ai credite fiscale, intervine apoi și rolul Băncii de Dezvoltare și Investiții și apoi SAFE pentru industria de apărare. Dar nu ne salvează SAFE acum, pentru 2025 și 2026”, a mai afirmat Dăianu.
(Citește și: ”Cristian Grosu / Reforma, capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu”)
(Citește și: ”LIVE DE LA 09:30 / Conferința: Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei. Marți, 04 noiembrie 2025, orele 09:30 – 14:00, ASE, Aula Magna”)
***
Urmărește-ne pe Google News
