Consumul, care este cel mai bine măsurat prin cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul, a crescut în luna aprilie cu 0,4% față de luna martie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) publicate vineri. La nivel an/an, ritmul de creștere a cifrei de afaceri din vânzările cu amănuntul a crescut cu 3,1%, din nou în temperare de la 3,4% în martie.
Ritmul mai lent de creștere era așteptat de analiști, care pun încetinirea consumului atât pe seama turbulențelor politice din final de 2024 și început de 2025, cât și pe așteptările consumatorilor pentru un pachet fiscal care va majora semnificativ taxe și impozite (posibilă ajustare de 3% din PIB, de la peste 9% deficit).
Majorări semnificative de taxe și impozite ar pune presiune și mai mare pe economie – Urmează trimestre mai complicate
În ianuarie 2025, rata anuală de creștere a consumului privat a fost de 3,2%, de la 7,8% în decembrie 2024, iar consumul e anticipat să continue să se tempereze pe măsură ce taxele noi necesare pentru corectarea deficitului își fac efectul în economie, reducând venitul net disponibil al populației (și al firmelor, majorând inflația).
Până acum, consumul privat a crescut lunar cu ritmuri de zero virgulă, iar din calcului ratei anuale va începe să iasă influența ratelor lunare mari de anul trecut (efect de bază negativ), când consumul gospodăriilor a fost stimulat de credite noi de consum totale în valoare de 47 de miliarde de lei.
Încetinirea (consumului) continuă în linie cu scenariul nostru, comentează datele Eugen Sinca, analist la Erste Research.
Acesta punctează că așteptările BCR sunt pentru o creștere an/an în 2025 de 2,3%.
În același timp, Sinca arată că noile credite acordate de bănci populației au pierdut viteză în ultimele luni, sugerând o creștere mai slabă pentru produsele non-alimentare de aici înainte. Vânzările de produse nealimentare au scăzut în aprilie cu 0,8%, potrivit datelor INS.
Factorul pozitiv: Rezervele de economii ale gospodăriilor
„Estimăm că vânzările cu amănuntul vor încetini la +2,3% în 2025, de la +8,6% în 2024. Consumul privat este afectat de discuțiile privind consolidarea fiscală și de încetinirea creșterii salariilor reale. Rezervele de economii ale gospodăriilor ar trebui să atenueze parțial aceste riscuri”, comentează Sinca.
Vânzările de produse alimentare au crescut cu +1,1% lună/lună, dar au scăzut cu -0,7% față de luna aprilie din anul anterior (an/an). Cifra de afaceri pentru bunurile nealimentare a scăzut cu -0,8% lună/lună, dar se gâsește încă sub influența creșterii majore de anul trecut, cu o creștere an/an de +6,7% an/an, în timp ce vânzările de carburanți auto au crescut cu +2,3% lună/lună în aprilie și +2,8% an/an.
„Indicatorul calculat de Comisia Europeană ce urmărește încrederea în economia României (ESI) arată că încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit în luna mai. Gospodăriile sunt optimiste în privința situației lor financiare și a economiei generale pentru următoarele 12 luni, însă acest optimism nu se traduce printr-o creștere a achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată. În schimb, încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut în mai, potrivit ESI, deoarece managerii s-au arătat mai pesimiști cu privire la situația afacerilor din trecut și din viitor”, mai precizează Eugen Sinca, analistul Erste Bank.
Semne de slăbire și pe piața muncii
Inclusiv piața muncii dă semne de slăbire în 2025, cu date mult mai slabe de la INS pe șomaj și o creștere a ratei șomajului la 6,0% în martie 2025. Cele mai slabe semnale vin dinspre sectorul industrial, în timp ce creșterea salariilor reale încetinește și este estimată de Erste la circa +2,0% la finalul anului, comparativ cu +7,4% în 2024.
„Rezervele de economii ale gospodăriilor — definite ca raportul dintre activele financiare și PIB — au crescut marginal în 2024, după doi ani de scădere. Această scădere a fost determinată de redeschiderea economiei post-pandemie în 2021–2022, când consumul a explodat. Totuși, pe o notă mai slabă, aceste rezerve sunt mai reduse în România comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, și probabil vor oferi doar un sprijin parțial consumului, în cazul în care piața muncii va intra sub presiune”, mai comentează Eugen Sinca.
(Citește și: ”FMI propune un pachet fiscal care ar aduce 1,2% din PIB la buget. Lista măsurilor”)
(Citește și: ”Datele PIB din primul trimestru confirmă structura fragilă a creșterii economice/ Revizuiri drastice ale prognozelor: „Perspectivele sunt umbrite de pachetul de consolidare fiscală””)
***
Urmărește-ne pe Google News
