Piața creditării populației din România a fost dominată în perioada iunie 2022 – martie 2025 de împrumuturile cu dobândă fixă, pe fondul unei percepții ridicate de risc privind evoluția ratelor dobânzilor și a unui context macroeconomic volatil, cu inflație foarte ridicată, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).
Potrivit datelor transmise de BNR către CursDeGuvernare.ro, în intervalul iunie 2022 – martie 2025, care acoperă parțial și perioada de inflație galopantă care a ajutat debitorii, băncile din România au acordat peste 3,4 milioane de credite noi către populație, cu o valoare totală rămasă la plată de aproximativ 164,5 miliarde lei.
Creditul cu dobândă fixă – 95 mld. lei
Din acestea, 2,51 milioane de credite sunt cu dobândă fixă, cu o valoare cumulată de 94,9 miliarde lei. Acestea reprezintă 72% din numărul total al creditelor acordate și rămase la plată în perioada menționată și aproape 58% din volumul total acordat. De menționat că anul 2024 un an record pentru creditul de consum, cu credite noi de 47 de miliarde de lei.
În comparație, au fost acordate 926.311 credite cu dobândă variabilă, însumând 69,6 miliarde lei, cu o pondere de 42% în suma totală acordată de bănci populației în perioada iunie 2022 și martie 2025 și rămasă la plată.
Relevant aici este segmentul creditelor legate de indicele IRCC, care totalizează 386.359 acorduri de creditare cu o valoare de 42,9 miliarde lei – echivalentul a peste 61% din creditele cu dobândă variabilă acordate din iunie 2022 și până în martie 2025.
Aversiunea la risc a populației se traduce într-o cerere mai mare de credite cu dobândă fixă – Segment unde creditul de consum face jocurile
Explicația pentru ponderea ridicată a creditelor cu dobânzi fixe de la acordare până la scadență ține în primul rând de factorii structurali din spatele creditării: majoritatea acestor credite cu dobânzi și implicit rate fixe sunt de consum sau de nevoi personale, care au scadențe mai scurte – între 1 și 5 ani în general – și, prin urmare, sunt oferite frecvent cu dobândă fixă pe toată durata.
Ca exemplu, din totalul soldului de credite pentru consum din luna ianuarie 2025, care era de 76,87 miliarde de lei, creditele cu scadența între 1 și 5 ani reprezentau 60,64 miliarde de lei, 78,9% din total, conform datelor BNR transmise CursDeGuvernare.ro. În același timp, creditele cu scadența sub 1 an aveau o pondere de circa 7,9% în total, iar cele cu scadența peste 5 ani o pondere de 13,2%.
În schimb, creditele ipotecare – mult mai însemnate ca volum raportat la numărul mai mic – sunt de regulă oferite cu dobândă fixă doar în primii ani, urmând apoi să treacă la o rată variabilă. În plus, din soldul total al creditului pentru locuințe din luna ianuarie 2025, de 110,18 miliarde de lei, 99,86% erau credite cu scadența > 5 ani.
Dincolo de structură, datele indică spre o preferință accentuată a debitorilor pentru stabilitate a ratelor bancare pe un termen mai îndelungat din viața creditului, benefică în contextul perioadei cu inflație structurală ridicată din România.
IRCC domină total creditarea ipotecară
De altfel, doar în luna martie 2025, proporția creditelor cu dobândă fixă în totalul noilor împrumuturi contractate a fost de 84% ca număr și 67% ca valoare.
La nivel total, în martie, băncile au acordat populației credite de 7,06 miliarde lei, din care: (1) 4,72 miliarde reprezintă credite cu dobânzi fixe (de consum sau nevoi personale), și (2) cele cu dobândă variabilă reprezintă 2,34 miliarde de lei – din acestea, creditele legate de IRCC reprezintă 2,26 miliarde de lei (96,8% din totalul creditelor cu dobândă variabilă).
Pe fondul volatilității dobânzilor și al incertitudinilor legate de inflație și politica monetară, aversiunea la risc a populației se traduce într-o cerere tot mai mare pentru produse bancare cu parametri contractuali predictibili.
Notă: Informațiile din Centrala Riscului de credit (CRC) a BNR se referă la sumele datorate aferente creditelor și angajamentelor egale sau mai mari de 20 000 lei ale unui debitor față de fiecare persoană declarantă, în conformitate cu prevederile Regulamentului Băncii Naționale a României nr.2/2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscului de Credit.
(Citește și: ”Creditul de consum – nou maxim în noiembrie 2024: Cel mai ridicat sold din istorie – 80 de mld. lei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
