Constructorii auto ar fi refuzat să susțină un demers al comisarului european pentru industrie de a mobiliza sprijinul principalelor industrii pentru planul său de a prioritiza produsele „fabricate în Europa”, evidențiind diviziunile profunde din UE cu privire la cele mai eficiente modalități de a contracara afluxul de vehicule chinezești.
Stéphane Séjourné (foto), comisarul european pentru strategia industrială, le-a cerut săptămâna trecută liderilor de afaceri să semneze un articol de opinie prin care se solicită politici „made in Europe”, care ar urma să recompenseze, prin subvenții publice, companiile ale căror produse folosesc un nivel ridicat de piese și materiale fabricate în regiune.
„Trebuie să instituim, odată pentru totdeauna, o veritabilă preferință europeană în cele mai strategice sectoare ale noastre”, a transmis echipa lui Séjourné în articolul consultat de Financial Times. „Aceasta se bazează pe un principiu foarte simplu: ori de câte ori sunt folosiți bani publici europeni, aceștia trebuie să contribuie la producția europeană.”
Printre semnatari nu se numără constructori auto
Peste 1.000 de directori executivi și asociații industriale au aderat la inițiativă, inclusiv organismul european de comerț Clepa, conglomeratul industrial german Thyssenkrupp și producătorul francez de anvelope Michelin.
Însă cinci persoane cu cunoștințe directe despre situație au declarat că printre semnatari nu se numără constructori auto, din cauza îngrijorărilor legate de detaliile privind ce ar urma să fie considerat european și modul în care regulile ar fi implementate în practică.
Așa-numitul Act privind Acceleratorul Industrial (Industrial Accelerator Act) trebuia inițial să fie propus pe 10 decembrie, dar a fost amânat pentru 29 ianuarie și ulterior împins până pe 25 februarie, în parte din cauza temerilor că Séjourné, care coordonează propunerea, ar fi mers prea departe.
Propunerea controversată presupune impunerea unor niveluri minime de conținut intern pentru produse strategice precum bateriile și automobilele
Oficiali ai UE din afara cercului apropiat al lui Séjourné au declarat că propunerea „nu este pregătită” și există îngrijorări că nu ar fi aplicabilă. Totuși, un membru al echipei sale a spus că prezentarea propunerii a fost amânată „pentru a menține nivelul foarte ridicat de ambiție, așa cum este discutat intern”, și că nu va fi grăbită.
Propunerea controversată presupune impunerea unor niveluri minime de conținut intern pentru produse strategice precum bateriile și automobilele, pentru a reduce dependența Europei de China și a proteja producția locală de importurile ieftine.
În cazul automobilelor, oficialii au discutat un prag de conținut local de 70%, însă constructorii auto s-au confruntat în opinii privind cât de stricte ar trebui să fie condițiile, având în vedere că operațiunile lor de producție sunt răspândite la nivel global.
Există, de asemenea, discuții privind reducerea unor praguri, care sunt definite individual pentru fiecare componentă, precum și dacă numărul sectoarelor acoperite de propunere ar trebui să fie mai limitat.
În contextul în care industria se confruntă deja cu costuri mai ridicate ale energiei și forței de muncă în Europa, unele companii, inclusiv Renault, Stellantis și Volkswagen, au susținut inițiativa în principiu, pentru a recompensa asamblarea și ingineria locală.
„Dacă începi să fragmentezi regiunea europeană (prin excluderea unor țări precum Regatul Unit sau Turcia, n.r.), nu faci decât să creezi o bază industrială mai puțin competitivă în Europa”
Însă directorul general al BMW, Oliver Zipse, a avertizat că Europa ar putea rămâne în urmă în cursa globală a inovației prin impunerea unor reguli complexe privind conținutul local.
Alții, chiar și cei cu sediul în UE, au cerut ca definiția „made in Europe” să fie extinsă dincolo de blocul comunitar, pentru a include alte centre de producție precum Turcia și Regatul Unit, precum și parteneri comerciali majori precum Japonia.
„Dacă începi să fragmentezi regiunea europeană (prin excluderea unor țări precum Regatul Unitn, .r.), nu faci decât să creezi o bază industrială mai puțin competitivă în Europa”, a declarat o altă persoană din cadrul unui mare constructor auto, avertizând că o astfel de măsură ar împovăra companiile europene în fața concurenței chineze.
Un proiect al propunerii IAA consultat de FT indică faptul că definiția „made in Europe” ar putea fi extinsă pentru a include țările cu care UE are acorduri comerciale. Criticii au avertizat că acest lucru ar submina obiectivul principal de stimulare a producției locale.
Executivul european ar încerca să obțină de la grupurile auto semnarea unui „cec în alb”
Faptul de a fi semnatar al articolului de opinie al lui Séjourné nu obligă legal companiile să susțină politica, însă o persoană apropiată unui constructor auto european a spus că executivul european ar încerca să obțină de la grupurile auto semnarea unui „cec în alb”, fără a dezvălui detalii esențiale ale propunerii.
„Recunoaștem că [constructorii auto] au fost singurul sector mai reticent în a semna, mulți dintre ei subliniind că acest lucru nu înseamnă o respingere de principiu a preferinței europene, ci o abordare precaută”, a declarat cabinetul lui Séjourné.
Volkswagen a afirmat că o strategie „made in Europe” ar trebui să evite crearea unor „cote pentru orice” și a cerut ca noile cerințe să fie aplicate nu doar mașinilor individuale, ci să definească „obiective generale” pentru flotele producătorilor.
Renault a declarat că a „susținut întotdeauna măsurile privind conținutul local”, dar a recunoscut că nu a semnat proiectul de articol de opinie. „În acest stadiu, nu am adoptat încă o poziție, deoarece așteptăm detaliile propunerii.”
Ideea regulilor privind conținutul european a fost de mult timp favorizată de Franța pentru a-și proteja industria. Țările nordice și Germania, care au avut istoric piețe mult mai deschise, s-au arătat sceptice față de această idee.
(Citește și: ”Cum se apără UE în fața Chinei: până la 70% conținut „made in Europe” la bunurile critice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
