Bruxelles-ul vrea să stabilească ținte „made in Europe” de până la 70% pentru conținutul anumitor produse și bunuri critice produse în Europa, precum automobilele, în încercarea de a prioritiza bunurile produse în UE și de a reduce dependența de lanțul de aprovizionare chinez, scrie Financial Times (FT).
Politica ar putea costa companiile europene peste 10 miliarde de euro anual, forțându-le să cumpere componente europene mai scumpe, potrivit unor oficiali citați de FT familiarizați cu un proiect al Comisiei. Proiectul urmează să fie prezentat în următoarele săptămâni.
Politica va obliga companiile UE să cumpere anumite produse și materii prime din interiorul blocului
Conform FT, comisarul francez Stéphane Séjourné coordonează propunerea, care marchează un punct culminant al eforturilor Franței, derulate de ani de zile, de a pune accentul pe producția internă, în contextul în care industria europeană se luptă să concureze cu importurile ieftine din Asia, în special în zona tehnologiilor verzi (cleantech) și a unor industrii grele.
Un oficial UE a spus că aria de aplicare a legislației ar reflecta politicile industriale ale Chinei „Made in China 2025” și „China Standards 2035”, care au împins companiile străine către joint-venture-uri cu firme chineze pentru a avea acces la piața chineză.
„Ceea ce încercăm să propunem este un echilibru delicat între o protecție absolut necesară a industriei noastre și deschiderea (comercială și de investiții), care ține de ADN-ul Europei”, a spus acesta.
State anterior sceptice, precum Germania, au semnalat că, din cauza situației economice negative, privesc acum mai favorabil regulile de tip „Buy European”. Acestea sunt menite să sprijine dezvoltarea lanțului european de aprovizionare pentru industria auto și tehnologiile verzi precum panourile fotovoltaice.
Bateriile vor trebui să aibă un anumit nivel de conținut european – Subvențiile vor fi și ele legate de gradul de conținut din UE
Trei oficiali UE au declarat că sunt discutate praguri de conținut local de până la 70% ca parte a planului de politică industrială, dar țintele vor varia în funcție de cât de critic este sectorul și în funcție de nivelul de dependență.
Pentru automobile, de exemplu, subvențiile guvernamentale ar urma să fie acordate doar vehiculelor care îndeplinesc aceste praguri. Bateriile ar trebui, de asemenea, să aibă un anumit nivel de conținut european, a spus un oficial.
Potrivit FT, măsura s-ar aplica doar utilizării banilor publici – cum ar fi contractele de achiziții publice și împrumuturile și granturile garantate de stat. Va exista și o analiză a capacității de producție a UE pentru fiecare din componente, a adăugat un alt oficial.
Contre la nivelul Comisiei între direcțiile generale
Legea, denumită „Industrial Accelerator Act”, ar putea fi modificată sau amânată, au spus oficialii implicați în discuții, pe fondul divergențelor din interiorul Comisiei Europene privind anumite clauze. Comisarul francez ar fi vrut, în mod ideal, ca definiția de „european” să fie limitată strict la UE, a spus un oficial.
Potrivit Financial Times, puternica direcție de comerț a Comisiei privește cu ochi sceptici pragurile de conținut local, împinse înainte de departamentul de politică industrială condus de Séjourné.
Publicația londoneză mai evidențiază că regulile Organizației Mondiale a Comerțului interzic, în general, favorizarea producătorilor interni, deși există excepții din motive de securitate.
Ca exemplu, invertoarele pentru panouri solare, care au mecanisme de oprire de la distanță ce pot reprezenta un risc de securitate, ar putea fi obligate să fie produse în mare parte în Europa, în baza noilor reguli.
„Acolo ai nevoie de mai mult conținut domestic”, a spus un oficial UE.
Industriile europene, prinse între prețurile mari la energie și competiția chineză
FT mai precizează că unii oficiali au prezentat îngrijorări cu privire la faptul că produsele fabricate în Europa ar putea fi semnificativ mai scumpe decât cele importate din Asia, ceea ce ar produce costuri mai mari de producție pentru companii.
În plus, prețurile mari la energie și presiunea creată de regimul tarifar al președintelui american Donald Trump au făcut ca firmele din UE să devină tot mai dependente de produsele chinezești ieftine. În 2024, China a fost cel mai mare exportator de tehnologii precum panourile solare și biocombustibili către UE și al doilea cel mai mare pentru turbine eoliene.
Industria grea europeană, inclusiv oțelul, se luptă, de asemenea, să se păstreze pe linia de plutire în fața importurilor ieftine din Asia și a prețurilor mari cu energia.
Propunerea Comisiei este așteptată să includă prevederi care să oblige autoritățile publice să cumpere produse europene și să stimuleze așa-numitele piețe „lider” pentru tehnologiile verzi.
Potrivit FT, oficialii discută și o etichetă voluntară de „oțel verde”, pentru a încuraja producătorii să cumpere mai mult din oțelul cu emisii reduse de carbon, dar mai scump, produs în UE.
Un oficial UE a mai spus că ținta de 70% va fi probabil redusă și că discuțiile privind regulile de conținut local sunt în prezent dificile.
(Citește și: ”Economia Germaniei a stagnat și în T3 – Mari probleme structurale: Sectorul guvenamental e singurul care și-a păstrat tendința pre-pandemie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
