Comisia Europeană analizează posibilitatea înființării unei autorități centrale de monitorizare a aplicării sancțiunilor împotriva Rusiei, după model american și britanic, scrie publicația germană Europe.Table. În prezent, sancțiunile sunt aplicate necorespunzător de anumite țări din UE, existând numeroase încălcări ale regimului de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a transbordării ilegale de bunuri comerciale către Rusia.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a lansat vineri o licitație pentru servicii de studii și consultanță cu privire la bune practici pentru crearea unui sistem mai puternic de implementare a sancțiunilor la nivel UE. În prezent, responsabilitatea cu implementarea și monitorizarea măsurilor de aplicare a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și Belarus, în contextul războiului împotriva Ucrainei, revin statelor membre.
(Citește și: ”Simulacrul sancțiunilor europene asupra Rusiei – Fluxul exporturilor ascunse continuă neabătut. Poarta – Asia Centrală”)
Comisia vrea să găsească similarități și diferențe cu SUA și UK, precum și elementele lipsă ale regimului de sancțiuni al UE
Licitația lansată vineri de Comisie vorbește despre oportunitatea unei autorități centrale de monitorizare a aplicarii sancțiunilor după modelul Office of Foreign Assets Control (OFAC) din Statele Unite sau al Office of Financial Sanctions Implementation (OFSI) din Marea Britanie.
„Având în vedere că fiecare stat membru desemnează un set foarte diferit și un număr variabil de autorități naționale pentru aplicarea sancțiunilor Uniunii (în prezent, cel puțin 160 de autorități desemnate oficial), ar fi util să se analizeze în ce măsură un organism centralizat de implementare a sancțiunilor ar putea îmbunătăți aplicarea acestora, în comparație cu o rețea dispersată de autorități naționale. Un astfel de studiu ar contribui la identificarea unei modalități de reducere a eludării sancțiunilor, în special în ceea ce privește înghețarea și confiscarea activelor, precum și interdicțiile de viză și de călătorie”, se arată în documentul Comisiei.
Comisia vrea să găsească similarități și diferențe cu SUA și UK, precum și practicile optime și elementele lipsă în ceea ce privește aplicabilitatea regimului de sancțiuni al UE.
Germania a confiscat un petrolier rusesc
Vineri, Germania anunțat confiscarea a confiscat unui petrolier rusesc pe nume Eventin, cu o încărcătură în valoare de zeci de milioane de euro, găsit în largul coastei insulei Rugen din Marea Baltică.
Confiscarea semnalează posibilitatea întăririi regimului de sancțiuni de către guvernul de la Berlin, care până acum a ignorat eludarea sancțiunilor de către anumite companii germane care continuă să exporte bunuri sancționate către Rusia, dar prin interpuși și țările din Caucaz sau din Asia Centrală.
(Citește și: ”România și Rusia: Exporturile către Kârgâzstan au explodat, cu un plus de 1600% în ultimii ani – ce produse livrăm. Kârgâzstan e cel mai mare centru de transbordare ilegală de bunuri către Rusia”)
Potrivit publicației rusești Meduza, Eventin transporta aproximativ 100.000 de tone de petrol în valoare de circa 40 de milioane de euro, iar înainte de de confiscare au fost purtate discuții între autoritățile germane privind soarta navei.
Blocarea flotei de petroliere rusești din Marea Baltică ar afecta puternic veniturile din petrol ale Moscovei
Ultima rundă de sancțiuni aplicate de administrația Biden pe comerțul Rusiei cu țiței a diminuat deja masiv plecările de petroliere rusești din Marea Baltică și Marea Neagră, iar livrările pe apă de petrol ale Moscovei au tot mai multe probleme să ajungă la destinația finală.
SUA au sancționat pe 10 ianuarie 183 de nave și petroliere rusești și controlate de alți beneficiari care iau parte la comerțul cu petrol rusesc – așa-numita flotă-fantomă –, în contextul în care circa 80% din exporturile petroliere pe apă ale Rusiei se fac prin porturile sale din Marea Neagră și Marea Baltică.
Aceasta a fost cel mai amplu pachet de sancțiuni aplicat flotei de petroliere rusești, cu scopul de a limita veniturile bugetare ale Rusiei. Totodată, în cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni al UE, adoptat în februarie de țările UE, au fost incluse și porturile rusești Ust-Luga și Primorsk de Marea Baltică și Novorossiysk de la Marea Neagră.
Încă există numeroase „nave fantomă” care ar putea fi sancționate de UE
În prezent, circa 60% din navele active sancționate pe 10 ianuarie au oprit complet orice transport de țiței de origine rusească, arată datele Bloomberg, în condițiile în care cumpărătorii evită navele sancționate.
Impactul noilor sancțiuni asupra comerțului cu petrol s-a văzut în faptul că Rusia a înregistrat un deficit de cont curent de 0,7 miliarde de dolari în luna ianuarie 2025, acesta fiind prima lună ianuarie cu deficit de cont curent pentru economia rusească din ultimii cel puțin 18 ani. O proporție majoritară din veniturile Rusiei provin din vânzarea de petrol, care mare parte se exportă prin Marea Baltică și Marea Neagră.
Datele Bloomberg privind traficul maritim al petrolierelor rusești mai arată că luna februarie a adus o nouă scădere majoră a volumului de petrol transportat din porturile de la Marea Baltică și Marea Neagră.
Raport Curtea de Conturi: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au o problemă de colaborare în domeniul sancțiunilor internaționale față de Rusia
În ceea ce privește România, un control al Curții de Conturi a României, realizat anul trecut, a găsit că există o colaborare ineficientă sau chiar o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și Belarus, în contextul războiului împotriva Ucrainei. Între timp, raportul Curții de Conturi a dispărut de pe site-ul instituției.
În raportul publicat pe data de 5 septembrie 2024, instituția arăta că există o vulnerabilitate în ceea ce privește cadrul legal național existent incident domeniului sancțiunilor internaționale pentru că nu este stabilită delimitarea exactă a competențelor și responsabilităților care incumbă aplicării sancțiunilor internaționale prevăzute de normele europene.
Inspectorii Curții de Conturi arătau în raport că se impune o îmbunătățire, actualizare și clarificare a cadrului legal național (OUG nr. 202/2008) și, implicit, a colaborării între instituțiile din cadrul Consiliul interinstituțional, în condițiile în care au apărut sincope în colaborarea între ANAF și MAE, în cazul acordării unor derogări de la regimul sancționatoriu.
Inspectorii Curții de Conturi considerau că este necesar să se stabilească o delimitare exactă a competențelor și responsabilităților care privesc aplicarea sancțiunilor internaționale prevăzute de normele europene. Asta derivă de la faptul că instituția a observat o colaborare ineficientă sau o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale.
Conform Curții de Conturi, s-a ajuns astfel în situația ca propunerile formulate de reprezentanții ANAF pe parcursul anilor 2022-2023 privind necesitatea modificării și actualizării legislației naționale specifice, respectiv a prevederilor OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale în acord cu Regulamentele UE, să nu fie aprobate de toți factorii decizionali implicați, cu riscul aplicării inadecvate sau chiar neaplicării legislației UE pe acest domeniu.
(Citește și: ”Transportul de țiței rusesc din Marea Baltică și Marea Neagră se prăbușește sub sancțiuni – Specialist: „Relaxarea sancțiunilor ar fi o tragedie””)
***
Urmărește-ne pe Google News
