România și Rusia: Exporturile către Kârgâzstan au explodat, cu un plus de 1600% în ultimii ani – ce produse livrăm. Kârgâzstan e cel mai mare centru de transbordare ilegală de bunuri către Rusia

Exporturile României către Republica Kârgâzstan, unul din marile centre de transbordare ilegală de bunuri comerciale aflate sub sancțiuni în Rusia, au crescut în primele 9 luni ale lui 2024 cu aproape 400% față de 2023, cu 800% față de 2022 și cu 1.620% față de 2021, arată datele privind comerțul bilateral pe care ni le-a transmis Institutul Național de Statistică (INS).

Astfel, valoarea exporturilor românești către Kârgâzstan au crescut de la 4,7 milioane de euro în 2022 la 10,3 milioane de euro în 2023 și apoi la 37,96 milioane de euro, în primele 9 luni ale lui 2024.

Pe relația României cu Kârgâzstanul, categoriile de exporturi s-au extins de la 14 grupe de export în 2020 la 98 în 2022, 124 în 2023 și 208 grupe de export în primele 9 luni din 2024

Re-exportul de bunuri din Vest către Moscova este realizat în special prin Turcia, Georgia, Kârgâzstan și Armenia – aceasta din urmă are o creștere a exporturilor către Rusia, post-invazie, de peste 600%. Cu ultimele trei, România înregistrează o creștere mare a exporturilor, în special ca procente, cu toate că, la nivel absolut, sumele nu sunt foarte mari. Totuși, ele ridică semne de întrebare.

Cel mai clar în cazul României este comerțul cu autoturisme și piese auto către Kârgâzstan (vezi grafice). Există însă și alte categorii de exporturi suspecte, unde sancțiunile ar putea fi evitate. Chiar dacă valorile pot părea mici comparativ cu exporturile pre-război, ele devin relevante pe anumite zone când sunt adunate.

Totodată, pe relația comercială cu Armenia, exportul a crescut per total de 2-3 ori față de anul 2021, pre-război.

La fel cu Georgia, la capitolul autoturisme și alte autovehicule, unde exportul a crescut de 3 ori, de la 1,33 milioane de euro în 2021 la 3,89 milioane de euro în 2022, 4,49 milioane de euro în 2023 și 3,63 milioane de euro în primele 9 luni ale lui 2024.

Alte grupe suspecte

Aceeași dinamică se înregistrează și la capitolul anvelope, unde există o tentație foarte mare să presupunem o transbordare către Rusia, din moment ce exportul de anvelope către Rusia s-a prăbușit după începutul războiului.

La anvelope, înainte de război (2021, 2020 și 2019), exporturile către Rusia au fost constant la o valoare de 21 milioane de euro, iar în 2023 au scăzut la 3,23 milioane de euro, apoi la 3,83 milioane de euro în primele 9 luni din 2024. Totodată, exporturile de anvelope către Georgia au fost de circa 3,6-3,7 milioane de euro în 2021 și 2020, doar ca apoi să crească la 14,2 milioane de euro în 2022, 10,9 milioane de euro în 2023, respectiv 7,33 milioane de euro în primele 9 luni din 2024.

Michelin România, Continental Automotive Products și Pirelli Tyres România sunt producătorii mari de anvelope din România – asta nu înseamnă că ele sunt responsabile pentru acest flux de export de anvelope, ci el poate fi făcut prin terți.

Totodată, dacă până în 2021 România nu exporta părți și accesorii de autovehicule către Kârgâzstan, acum exporturile pe această categorie au apărut în mod formidabil și au crescut exponențial. Aceeași situație apare și în relație cu Kazahstanul, unde în 2023 s-au făcut exporturi de 1,24 milioane de euro în primele 9 luni ale lui 2024 și 2,43 milioane de euro în 2023 pe categoria părți și accesorii de autovehicule, în condițiile în care înainte de război astfel de exporturi către Kazahstan erau dacă nu chiar zero, aproape de zero.

Pe relația cu Kârgâzstanul, categoria exporturilor s-a extins de la 14 grupe de export în 2020 la 98 în 2022, 124 în 2023 și 208 grupe de export în primele 9 luni din 2024. Per total, exporturile către Kârgâzstan din 2024 au fost cu 1620% mai mari decât în 2021: la 37,96 milioane de euro (2023) față de 2,21 milioane de euro în 2021.

Creșteri mari ale exporturilor către Kârgâzstan au mai avut loc pe categoriile (conform clasificării INS):

• benzi transportoare sau curele de transmisie,

• părti care pot fi recunoscute ca fiind destinate numai sau în principal motoarelor cu piston alternativ sau rotativ, cu aprindere prin scânteie, motoare cu piston, cu aprindere prin compresie, diesel sau semidiesel,

• mașini și utilaje pentru recoltat și treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; mașini și utilaje pentru tuns gazon și pentru secerat; mașini pentru curățat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele (din punctul de vedere al istoricului, acestea sunt bunuri care mergeau exclusiv către Rusia, din rândul țărilor analizate),

• mașini-unelte pentru prelucrarea pietrei, a produselor ceramice, betonului, azbocimentului sau materialelor minerale similare, sau pentru prelucrarea la rece a sticlei,

• aparate electrice de iluminat sau de semnalizare (excl. lămpi și tuburi electrice cu incandescență sau cu descărcare, articole numite „faruri și proiectoare etanșe” și lămpi și tuburi cu raze ultraviolete sau infraroșii; lămpi cu arc),

• tractoare.

Chiar dacă sumele nu sunt mari, ele sunt relevante pentru simplul fapt că Kârgâzstanul este epicentrul importurilor pentru re-export de vehicule motorizate și piese auto din Europa: ca exemplu, undeva la jumătate din exporturile germane către Kârgâstan nu ajung niciodată în țara de destinație, în timp ce exportul nemțesc de vehicule motorizate și piese către această țară a crescut cu 5500% de când Rusia a invadat Ucraina. Mai mult, exportul nemțesc lunar total din februarie 2024, către Kârgâzstan, a fost de 74 de milioane de euro – cu 1.500% mai mare față de februarie 2022, înainte de război.

Firmele din Europa nu aplică regulamentar sancțiunile aprobate de țările UE, vulnerabilizând efortul de război al Ucrainei. Kârgâzstan nu înregistrează vreun boom economic

De ce este important: După cum am arătat anterior, aici, Europa nu aplică corespunzător sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, permițând o creștere masivă a exporturilor națiunilor europene către țările din Asia Centrală și regiunea Caucazului, printre care și Kârgâzstan, evoluție care a început exact după startul războiului rusesc împotriva Ucrainei. Kârgâzstan și celelalte țări nu înregistrează însă vreun boom economic, iar creșterea exporturilor se explică doar printr-o eventuală transbordare a acestor bunuri comerciale din țări precum Georgia, Armenia sau Kârgâzstan, în Rusia. Fenomenul este confirmat de dinamica exporturilor acestor țări către Rusia, care au crescut puternic și inexplicabil după februarie 2022.

Inclusiv companii din România par să fie parte la acest flux ilegal de bunuri care ajung eventual în Rusia, fapt ce rezultă din datele comerciale agregate ale INS.

Din nou, aceste exporturi sunt trecute pe hârtie ca fiind destinate țărilor din Asia Centrală și regiunea Caucazului din cauza sancțiunilor internaționale, care interzic comerțul cu anumite categorii de bunuri. De multe ori, valoarea bunurilor raportate ca trecute prin vămile țărilor de destinație nu se potrivește cu ce raportează țările europene că au exportat.

Este și cazul exporturilor românești către Kârgâzstan, care raportează importuri din România mult mai mici comparativ cu ce raportează INS că am exportat noi.

Dinamica acestor exporturi, post-invazie, este inexplicabilă, în mod special cele către Kârgâzstan – niciuna din țările paravan pentru re-exportul de bunuri către Rusia nu înregistrează vreun boom economic care să justifice sau explice explozia comerțului. Totodată, ele arată cum sancțiunile sunt diluate de lipsa de aplicare corespunzătoare a sancțiunilor.

Însăși existența unor exporturi românești este problematică dacă bunurile și produsele se duc către sprijinirea producției economiei rusești

Înainte de război, piesele auto erau în topul produselor livrate de România către Rusia, în condițiile în care uzina Renault din Rusia folosea piese produse în România. În mai 2022, Renault și-a vândut activitățile din Rusia, iar la uzina din Moscova a fost reluată producția de mașini „Moskvitch”. Desigur, valoarea totală a pieselor auto românești trimise către Rusia era mult mai mare înainte de război, dar cum operațiunea rușilor se extinde în multe țări UE există posibilitatea ca anumite piese să nu poată fi comandate din altă parte decât din România.

La fel ca Renault, alte companii europene s-au retras din Rusia și rușii încearcă să mențină funcționale liniile de producție prin importul de piese din țările UE. Unde nu se poate direct sunt utilizate țări de destinație ca Armenia, Georgia, Belarus, Kârgâzstan și așa mai departe.

• Pe relația cu Kazahstan s-au mai făcut în 2023 exporturi de instrumente și aparate pentru măsurarea sau controlul debitului, nivelului, presiunii lichidelor sau gazelor (de exemplu debitmetre, indicatoare de nivel, manometre, contoare de caldură) în sumă de 2 milioane de euro, care, la fel, în trecut erau aproape de zero. În primele 9 luni din 2024, valoarea acestor exporturi a fost de 1,47 milioane de euro. În același timp, exporturile românești de asemenea instrumente și aparate către Rusia au fost la zero în primele 9 luni din 2024 și 2023 și la 0,7 milioane de euro în 2022, în scădere masivă de la 7,2 milioane de euro în 2021, 3,1 milioane de euro în 2020 și 4,1 milioane de euro în 2019.

Însăși existența unor exporturi românești este problematică dacă bunurile și produsele se duc către sprijinirea producției economiei rusești. În mod logic, o firmă nu importă ceva de care nu are nevoie.

(Citește și: ”Simulacrul sancțiunilor europene asupra Rusiei – Fluxul exporturilor ascunse continuă neabătut. Poarta – Asia Centrală”)

***