UE trebuie să încheie mai multe acorduri comerciale pentru a crește rolul euro în comerțul global, trebuie să ia pași decisivi pentru finalizarea uniunii piețelor de capital și să regândească sistemul veto care permit unui stat să se blocheze interesul comun al celorlalte, scrie Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, într-o opinie publicată în Financial Times în care vorbește despre momentul „euro global” al Europei.
Asistăm la o schimbare profundă în ordinea globală, scrie Christine Lagarde, punctând că „piețele deschise și regulile multilaterale se destramă, iar chiar și rolul dominant al dolarului american, piatra de temelie a sistemului, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea de tip „sumă zero” și jocurile bilaterale de putere le iau locul. Incertitudinea afectează economia Europei, profund integrată în sistemul comercial global, cu 30 de milioane de locuri de muncă în joc.”
În opinia sa, această schimbare în desfășurare oferă și oportunități pentru ca Europa „să preia un control mai mare asupra propriului destin și pentru ca euro să câștige o proeminență globală.”
În prezent, euro este a doua cea mai utilizată monedă la nivel mondial, reprezentând 20% din rezervele valutare globale, comparativ cu 58% pentru dolarul american.
Beneficiile concrete ale unui euro global: costuri mai mici de împrumut, expunere redusă la fluctuațiile valutare și protecție față de sancțiuni și măsuri coercitive
Creșterea statutului global al euro ar aduce beneficii concrete: costuri mai mici de împrumut, expunere redusă la fluctuațiile valutare și protecție față de sancțiuni și măsuri coercitive, scrie șefa BCE.
„Dar un asemenea pas spre o proeminență internațională mai mare pentru moneda noastră nu se va întâmpla de la sine: trebuie câștigat. La fel ca în perioadele anterioare, îngrijorările actuale privind moneda dominantă nu determină încă o orientare majoră către alternative. În schimb, ele se reflectă într-o cerere crescută de aur Pentru ca euro să-și atingă întregul potențial, Europa trebuie să întărească trei piloni fundamentali: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională”, scrie Lagarde.
Poziția globală a euro se bazează, în primul rând, pe rolul Europei în comerț
UE este cel mai mare comerciant din lume — este partenerul numărul unu pentru 72 de țări, reprezentând aproape 40% din PIB-ul global. Acest lucru se reflectă în ponderea euro ca monedă de facturare, care se situează în jurul valorii de 40%.
„UE trebuie să folosească această poziție în avantajul său prin încheierea de noi acorduri comerciale”, susține președintele BCE.
„Privilegiul exorbitant” al unei monede de rezervă internațională, menționat de Valéry Giscard d’Estaing încă din anii ’60, vine la pachet cu responsabilități. Pentru a evita lipsa de lichiditate în euro în străinătate, BCE oferă linii de swap și repo partenerilor cheie, pentru a asigura transmiterea lină a politicii sale monetare.
„Încrederea reală, însă, se bazează pe fapte concrete. Investitorii caută regiuni care își respectă alianțele. S-a demonstrat că astfel de garanții pot crește ponderea unei monede în rezervele valutare cu până la 30 de puncte procentuale. Europa traversează o transformare majoră spre reconstrucția puterii sale dure, ceea ce ar trebui să contribuie și la consolidarea încrederii globale în euro”, scrie Lagarde.
În al doilea rând, forța economică este coloana vertebrală a oricărei monede internaționale.
Emitenții de succes oferă, de obicei, o combinație de trei caracteristici esențiale: creștere puternică, pentru a atrage investiții; piețe de capital profunde și lichide, pentru a susține tranzacții de amploare; și o ofertă suficientă de active sigure.
Însă Europa se confruntă cu provocări structurale, avertizează Lagarde. Creșterea economică rămâne persistent scăzută, piețele sale de capital sunt încă fragmentate și — în ciuda unei poziții fiscale agregate solide, cu un raport datorie/PIB de 89%, comparativ cu 124% în SUA — oferta de active sigure de înaltă calitate este insuficientă. Estimările recente sugerează că obligațiunile suverane aflate în circulație, cu rating de cel puțin AA, însumează puțin sub 50% din PIB-ul UE, față de peste 100% în SUA.
„Pentru ca euro să-și crească statutul, Europa trebuie să facă pași decisivi prin finalizarea pieței unice, reducerea poverii administrative și construirea unei uniuni solide a piețelor de capital. Industriile strategice, cum ar fi tehnologiile verzi și apărarea, ar trebui sprijinite prin politici coordonate la nivelul întregii UE. Finanțarea comună a bunurilor publice, precum apărarea, ar putea genera mai multe active sigure”, scrie șefa BCE.
În al treilea rând, încrederea investitorilor într-o monedă este, în ultimă instanță, legată de forța instituțiilor care o susțin
Procesul decizional structurat și incluziv al UE garantează echilibru, stabilitate și predictibilitate politică, punctează Lagarde. Respectarea statului de drept și independența instituțiilor-cheie, precum BCE, sunt avantaje comparative esențiale pe care UE ar trebui să le valorifice, scrie ea.
„Pentru a consolida aceste avantaje, trebuie să reformăm structura instituțională a Europei. Un singur veto nu ar mai trebui să poată bloca interesele colective ale celorlalte 26 de state membre. O extindere a votului cu majoritate calificată în domenii critice ar permite Europei să vorbească pe o singură voce”, transmite șefa BCE.
Schimbări în dominația globală a monedelor au avut loc și în trecut. Acest moment de transformare este o oportunitate pentru Europa: este momentul „euro global”, notează ea.
(Citește și: ”Aurul devansează euro în topul activelor de rezervă de la nivel global. Rolul internațional al monedei euro în comerțul global”)
***
Urmărește-ne pe Google News
