China a intrat pentru prima dată în top 10 al clasamentului anual al Națiunilor Unite privind cele mai inovatoare țări, înlocuind cea mai mare economie europeană, Germania, o consecință a investițiilor masive în cercetare și dezvoltare realizate de companiile din Beijing, potrivit Reuters.
Elveția a rămas pe primul loc, poziție pe care o deține din 2011, urmată de Suedia și Statele Unite, în timp ce China a ocupat locul 10 în indicele global al inovației (Global Innovation Index, GII), un studiu care include 139 de economii și le evaluează pe baza a 78 de indicatori.
China este pe cale să devină cel mai mare investitor în cercetare și dezvoltare (R&D), pe măsură ce reduce rapid decalajul în finanțarea din sectorul privat, arată indicele GII.
Pe de altă parte, perspectivele pentru inovația globală sunt umbre de scăderea investițiilor, conform sondajului.
Creșterea R&D urmează să încetinească la 2,3% în acest an, față de 2,9% anul trecut, ceea ce a reprezentat cea mai scăzută rată de la criza financiară din 2010.
China a contribuit cu aproximativ un sfert din cererile internaționale de brevete în 2024, rămânând principala sursă a acestora, în timp ce Statele Unite, Japonia și Germania – care împreună reprezintă 40% din totalul cererilor – au înregistrat ușoare scăderi. Deținerea brevetelor este larg recunoscută ca un indicator important al puterii economice și al know-how-ului industrial al unei țări.
Celelalte țări din top 10 al listei – după SUA și înaintea Chinei – au fost, în ordine: Coreea de Sud, Singapore, Marea Britanie, Finlanda, Olanda și Danemarca.
România, încremenită în timp
România ocupă locul 48 din 133 de economii în clasamentul Global Innovation Index (GII) 2024, situându-se pe locul 41 între cele 51 de economii cu venit ridicat și pe locul 30 între cele 39 de economii europene.
Clasamentul României pentru ultimii cinci ani variază între locurile 46 și 49. În 2024, România a avut o performanță mai bună la capitolul rezultate ale inovării (locul 45) față de inputurile de inovare (locul 57), acesta din urmă fiind mai scăzut decât în anul precedent. România nu are clustere în top 100 ale clusterele de știință și tehnologie (S&T) la nivel global.
În trackerul global al inovației, România înregistrează în perioada recentă îmbunătățiri în 7 indicatori și deteriorări în 4 indicatori pe termen scurt. Veștile bune sunt reprezentate de creșteri în valoarea dosarelor de brevete și în adopția unor noi tehnologii, precum vehicule electrice și conectivitate de bandă largă fixă. Punct negre: scăderi în investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) și în capitalul de risc.
Evoluție sub așteptări în raport cu nivelul de dezvoltare
Performanța României în raport cu nivelul de venituri arată o evoluție sub așteptări, situându-se sub linia de tendință care indică performanța așteptată în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor.
Totuși, România reușește să transforme investițiile în inovare în rezultate concrete mai eficient decât multe alte economii, conform relației dintre inputuri și outputuri în inovare.
Pe cei șapte piloni ai GII, România se evidențiază prin poziții superioare mediei în infrastructură (locul 32), outputuri de cunoștințe și tehnologie (locul 38) și sofisticarea în afaceri (locul 47). Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate în instituții (locul 81), capital uman și cercetare (locul 70) și sofisticarea pieței (locul 67).
Punctele forte ale României în inovație includ exporturile de servicii IT&C(locul 9), certificarea ISO 14001 pentru mediu (locul 11) și creditele microfinanciare (locul 12). Însă România înregistrează puncte slabe semnificative la creditul intern pentru sectorul privat (locul 108), stabilitatea politicilor pentru afaceri (locul 107), cheltuielile pentru educație ca procent din PIB (locul 97) și colaborarea universitate-industrie în R&D (locul 85).
(Citește și: ”Mario Draghi: UE se mișcă atât de lent încât decalajele economice se amplifică – SUA și China avanseză rapid”)
***
Urmărește-ne pe Google News
