Presiunea UE de a crește cheltuielile militare ar putea submina stabilitatea financiară a blocului comunitar, dacă statele membre nu vor reduce deficitul și nivelul datoriei, potrivit ministrului economiei din Danemarca, țara care deține președinția semestrială a Uniunii Europene.
Ministrul danez al economiei, Stephanie Lose (foto), a declarat pentru Euractiv că Europa trebuie să crească „foarte rapid” cheltuielile pentru apărare pentru a descuraja amenințarea militară crescândă din partea Rusiei, dar a avertizat că aceste cheltuieli ar putea reprezenta un „risc” suplimentar pentru economia blocului, care se confruntă deja cu impactul dublu al tarifelor americane și al concurenței acerbe din partea Chinei.
„Pe fondul acestei instabilități economice la nivel mondial, trebuie să sporim foarte rapid cheltuielile pentru apărare. Acesta este un factor de risc pentru economiile noastre, deoarece, dacă nu combinăm acest lucru cu decizii înțelepte privind modalități de a urma o cale mai durabilă pentru finanțele publice, atunci cred că va fi o problemă în ceea ce privește creșterea nivelului datoriei și finanțele nesustenabile”, a adăugat ea.
Comentariile ministrului danez vin după ce, luna trecută, membrii NATO s-au angajat să crească cheltuielile militare la 3,5 % din PIB-ul anual până în 2035, aproape dublând obiectivul anterior al alianței conduse de SUA, de 2 %. Alianța formată din 32 de membri – care include 23 din cele 27 de state membre ale UE – a convenit, de asemenea, să aloce 1,5 % din producția totală pentru infrastructura legată de securitate. Spania, însă, a obținut o derogare care îi permite să cheltuiască doar 2,1% din total pentru apărare.
Șaisprezece țări ale UE – printre care și Danemarca – au dat curs apelului recent al Comisiei Europene de a activa „clauza de derogare națională”, o componentă cheie a planului de 800 de miliarde de euro al președintei Ursula von der Leyen, „ReArm Europe”, menit să respingă amenințarea Moscovei la adresa continentului.
Activarea clauzei permite capitalelor să cheltuiască 1,5% în plus pentru apărare fără a încălca normele fiscale ale blocului, care limitează deficitele statelor membre la 3%.
Cu toate acestea, Franța, Italia și Spania – a doua, a treia și a patra economie a UE – s-au abținut să invoce clauza din cauza preocupărilor legate de deficitele bugetare deja ridicate. Franța și Italia se numără, de asemenea, printre cele nouă țări ale UE care fac în prezent obiectul unei așa-numite „proceduri de deficit excesiv”, sau mustrare formală, din partea Comisiei pentru încălcarea pragului fiscal de 3% al blocului.
Stephanie Lose, care va participa luni la prima sa reuniune a miniștrilor de finanțe europeni în calitate de președintă a Consiliului, a declarat că nu poate „judeca” deciziile Franței, Italiei și Spaniei de a nu activa clauza, deoarece aceasta depinde de motivațiile lor fundamentale.
„Pe de o parte, este bine să aderi la finanțe publice solide: deci, dacă asta înseamnă că explorează modalități de a îndeplini obiectivul NATO de 3,5% fără a se angaja pe o traiectorie nesustenabilă într-o măsură mai mare decât sunt deja, atunci este, desigur, o veste excelentă. Dar dacă acest lucru simbolizează că nu va exista deloc spațiu pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, atunci este, desigur, o problemă”, a adăugat ministrul danez.
(Citește și: „Prioritățile președinției daneze a UE: Economie, apărare, combaterea migrației ilegale, extindere. Bilanțul Poloniei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
