Danemarca a preluat, de la la 1 iulie 2025, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deținută anterior de Polonia. Guvernul de la Copenhaga are priorități clare pentru următoarele șase luni: o Europă mai sigură, inclusiv o gestionare mai strictă a imigrației și sprijin continuu pentru Ucraina, precum și o Europă competitivă și verde.
Motto-ul președiției daneze este cât se poate de clar – „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, la fel ca și mesajul ministrului danez al afacerilor europene, Marie Bjerre (foto):
„Europa trebuie să devină semnificativ mai puternică, atât din punct de vedere economic, cât și politic și militar. De aceea, am elaborat un program ambițios pentru președinție, care vizează consolidarea apărării și securității UE, acordarea de sprijin Ucrainei și combaterea migrației ilegale.
Toate acestea sunt agende în care Danemarca a jucat deja un rol de lider în cadrul UE”, a spus Marie Bjerre, la evenimentul de lansare a președinției daneze.
În același timp, Bjerre a dat și un semnal important privind eforturile pentru creșterea competitivității: „Vom depune eforturi pentru a îmbunătăți condițiile pentru întreprinderile europene prin reducerea sarcinilor de reglementare, menținând în același timp angajamentul nostru față de tranziția către o economie verde. Acest lucru va consolida competitivitatea pe termen lung a Europei”.
Obiectiv: Europa – „capabilă să se apere singură până în 2030”
În contextul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina și al unui peisaj geopolitic în schimbare, caracterizat de incertitudine, concurență strategică globală, cursă tehnologică și intensificarea conflictelor, Consiliul Afaceri Externe va depune eforturi pentru a construi o UE mai robustă și mai rezilientă, care să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, se arată în programul președinției daneze. „Obiectivul este ca Europa să fie capabilă să se apere singură până în 2030”, se mai spune în document.
Danemarca atrage atenția că industria de apărare a UE trebuie consolidată și, în acest context, meționează că va pune accentul pe mobilizarea finanțării pentru o apărare europeană mai puternică.
Eforturi suplimentare pentru combaterea imigrației ilegale
În următoarele șase luni, UE va acorda prioritate combaterii migrației ilegale și asigurării unui control eficient al frontierelor sale externe, iar președinția daneză va sprijini eforturile continue ale Consiliului de a identifica abordări noi și eficiente pentru gestionarea acestei probleme.
De asemenea, va susține consolidarea capacităților de utilizare a dezvoltării digitale în domeniul aplicării legii în combaterea criminalității grave, abordând totodată utilizarea abuzivă a noilor tehnologii în scopuri criminale sau dăunătoare.
Extinderea UE, considerată o necesitate geopolitică
Extinderea în continuare a UE este considerată o necesitate geopolitică de Danemarca. Prin urmare, președinția daneză a Uniunii va depune eforturi ambițioase pentru a promova o extindere a Uniunii bazată pe merite și pentru a pregăti UE pentru extindere prin reforme interne. În consecință, Președinția daneză va continua negocierile de extindere cu Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest.
Extinderea este și în atenția autorităților de la București. „Trebuie să facem eforturi pentru a primi noi state în familia Uniunii Europene în câțiva ani”, a declarat, marți, ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul conferinței care a marcat începutul președinției daneze a Consiliului UE. „Statele performante ar trebui să ni se alăture cât mai curând, nu în viitorul depărtat, ci în viitorul apropiat. Ați observat probabil că în Programul guvernamental, unul dintre obiectivele strategice este ca, în mai puțin de 10 ani, granița UE nu se va opri în România iar acesta este un obiectiv susținut de Parlament, prin votul de încredere. Este un obiectiv pe care l-am transmis clar și vrem să îl susținem și mai puternic”, a arătat șefa diplomației române.
O agendă curajoasă
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Ramona Chiriac, a apreciat că agenda președinției daneze este una curajoasă.
„Trăim vremuri în care lumea din jurul nostru se schimbă repede și uneori brutal. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, instabilitatea globală care crește și amenințările hibride ne amintesc că Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să reacționeze conform propriilor puteri. Forța noastră nu se regăsește doar în fundamentul nostru economic și instituțional, ci și în unitatea noastră, în societățile noastre deschise și în reziliența noastră democratică. Iar președinția daneză apelează la aceste puncte forte”, a declarat ea.
Președinția poloneză și-a făcut bilanțul
Polonia a deținut președinția UE în primele 6 luni ale anului și și-a trecut în bilanț creșterea semnificativă a cheltuielilor UE pentru apărare. „Statele membre vor primi 150 de miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE. Acesta este un program de sprijinire a investițiilor în domeniul apărării, care permite realizarea de investiții publice urgente și pe scară largă în produse de apărare prin contracte atribuite industriei europene de apărare”, se arată în documentul citat.
„Datorită președinției poloneze, Uniunea Europeană a extins sancțiunile existente împotriva Rusiei și a adoptat al 16-lea și al 17-lea pachet de sancțiuni și mai severe. De asemenea, au fost luate măsuri pentru combaterea dezinformării, inclusiv elaborarea unui nou sistem comun de răspuns al statelor membre ale UE la atacurile cibernetice grave (Cyber Blueprint)”, mai transmite președinția poloneză a UE.
Statele membre care dețin președinția Consiliului lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Danemarca face parte din trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru (1 ianuarie 2025-30 iunie 2026).
Președinția Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotație, la fiecare șase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului și conducând reuniunile acestei formațiuni. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009.
(Citește și: „ReArm România: Ne-am întors de la Summitul NATO cu angajamentul de-a urca la 5% din PIB cheltuielile pentru apărare. Următorul pas – ce este SAFE, cine-l coordonează în România, ce prevede”)
***
Urmărește-ne pe Google News
