Economia României va stagna în acest an, este prognoza analiștilor CFA România, care anticipează un avans de doar 0,5% al PIB-ului în 2026, unele dintre cele mai modeste estimări din piață.
„Din păcate am ajuns într-o combinaţie extrem de nefericită; economia care scade sau stagnează cu o inflaţie ridicată – stagflaţie. Statul nu are spaţiu fiscal pentru a încuraja economia, trebuie să tragă bani din economie şi nu poate reduce taxarea. Suntem prinşi în această situaţie, iar asta ne va duce la dobânzi constante în perioada următoare“, a comentat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
Conform raportului de prognoză CFA, datele privind creșterea economică din prima jumătate a anului au fost pozitive (+0,3% an/an) ”datorită unei tehnicalități – revizuirea în scădere cu 0,5 puncte procentuale a datelor din T2 2024” – cu alte cuvinte, reducerea bazei de raportare.
Evoluția negativă a economiei, evidențiată de scăderea valorii adăugate brute
Evoluția negativă a economiei este evidențiată de valoarea adăugată brută, susțin analiștii financiari, care a fost de -0,2% în prima jumătate a anului, în timp ce diferența până la 0,3% a fost atribuită fiscalității. Principalii contributori pozitivi la acest PIB în prima jumătate a anului au fost consumul privat 0,9 pp, stocurile 0,8 pp și investițiile 0,8 pp, în timp ce exportul net a avut o contribuție de -1,4 pp.
Datele mai frecvente, la iulie 2025, arată rezultate mixte, avertizează ei. Pe de o parte, construcțiile au avut o evoluție pozitivă (+12% an/an), venind din toate cele trei componente – investiții în infrastructură, clădiri rezidențiale și nerezidențiale, iar vânzările cu amănuntul erau încă în expansiune, deși cu o decelerare puternică. Pe de altă parte, serviciile pentru persoane fizice și companii sunt în stagnare, iar producția industrială rămâne pe teritoriu negativ (există totuși unele semne de stabilizare din comenzile și vânzările noi din industrie).
”Astfel, pentru 2025, economia va fi probabil în stagnare, cu o creștere a PIB-ului în jur de 0%, cu riscuri pe partea negativă, întrucât riscul de recesiune continuă să fie prezent.
Pentru anul fiscal 2026, vor exista mai multe piedici pentru creșterea economică. Consumul privat va continua să decelereze în contextul scăderii puterii de cumpărare ca urmare a inflației și a creșterii suplimentare a fiscalității. Impulsul fiscal, în contextul unor deficite bugetare nesustenabile, va continua să fie negativ. În acest context, ritmul de creștere al PIB-ului va rămâne modest, probabil în jur de 0,5%, în așteptarea ca România să poată accesa fondurile europene. Riscurile sunt pe partea negativă”, se arată în analiza CFA.
Analiștii financiari mai atrag atenția și asupra unor evoluții sectoriale:
- În primele șapte luni ale anului 2025, producția industrială a continuat să scadă. Totuși, au apărut unele semne că am putea fi ajunși la punctul minim, deoarece pare să existe o ușoară creștere atât a comenzilor, cât și a vânzărilor industriale. Prin urmare, putem anticipa o posibilă stabilizare a producției industriale în 2026.
- În primele șapte luni ale anului 2025, activitatea de construcții a crescut (+12,2%) în toate segmentele sale: infrastructură (+16,3%), rezidențial (+9,7%) și nerezidențial (+6,2%). Pentru 2026, probabil va exista o decelerare în toate segmentele, în contextul reducerii cheltuielilor publice, scăderii puterii de cumpărare și efectului de bază.
- Sectorul serviciilor IT, care în anii precedenți a fost un motor al creșterii PIB, a stagnat în 2024 și este în scădere în primele 7 luni din 2025. Această evoluție apare în contextul implementării inteligenței artificiale în industria serviciilor IT și al concedierilor (pentru unele mari companii tech, pentru prima dată în istoria lor). Prin urmare, și în 2026, este posibil să asistăm la stagnarea acestui sector, cu riscuri pe partea negativă.
”Preconizăm creșteri suplimentare de taxe în anul fiscal 2026”/ Pe listă – TVA, impozitul pe proprietate, accize la produse energetice
Analiștii CFA se așteaptă la creșteri suplimentare de taxe în 2026, ”Preconizăm creșteri suplimentare de taxe probabil în anul fiscal 2026”.
Principalele zone de risc identificate:
- Creșterea impozitului pe proprietate (deși impactul asupra veniturilor totale din taxe este redus – probabil mai puțin de 0,1% din PIB).
- Impozitarea capitalului. România a avut istoric unul dintre cele mai scăzute impozite pe capital din Uniunea Europeană. Este deja planificată creșterea cotei impozitului pe dividende și a impozitului pe câștigurile de capital (de la 10% la 16%), precum și o mică majorare pentru tranzacțiile de pe piața de capital. Totuși, având în vedere ponderea impozitării capitalului în veniturile totale, impactul va fi probabil mic (sub 0,5% din PIB).
- TVA este probabil să crească din nou în 2026 cu un punct procentual, la 22%, împreună cu o revizuire și reducere a gamei de tranzacții cu cote TVA preferențiale (de exemplu HoReCa). TVA este cel mai mare contributor individual la veniturile fiscale (fără a include contribuțiile sociale).
Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA nu exclude creșteri chiar mai mari de atât.
”Am spune că nu ar fi exclus să mai vedem o creştere la TVA. Cota de TVA de 21% ne pune fix la media UE, dar sunt şi ţări care au 24%. Am avut şi noi cota aceasta, deci încă o creştere la TVA, aş spune nu doar că nu e imposibilă, ci aş spune chiar că este probabilă. Dacă va fi, undeva în orizontul acesta, între 21, poate 22, 23 sau, într-un scenariu mai pesimist, să ne întoarcem la cota aceasta de 24%”, a comentat ea, potrivit Agerpes.
- Accize. A existat deja o creștere a accizelor de 10% în august 2025, cu creșteri suplimentare probabile în 2026, mai ales pentru produsele energetice. Creșterile TVA și accizelor vor pune presiune continuă pe inflație.
- Contribuțiile la asigurările sociale – este puțin probabile că vor crește în 2026, având în vedere povara relativ ridicată a impozitării muncii. Totuși, se va vedea probabil un efort continuu de consolidare a bazei de impozitare pe principiul contributivității, prin reducerea numărului și a gamei de beneficiari ai asigurărilor sociale fără contribuție.
- Alte aspecte (taxare progresivă, creșteri generalizate ale impozitului pe proprietate) sunt puțin probabile să se schimbe în 2026, din cauza perioadei necesare pentru implementarea modificărilor.
”Creșterile de taxe fără o agendă de reducere a costurilor sunt nesustenabile. În a doua jumătate a anului 26 va exista efectul de bază al majorării TVA începând cu august 2025. Prin urmare, la sfârșitul anului 2026, rata inflației poate scădea în jurul valorii de 6%-7%. O scădere mai semnificativă a inflației poate apărea într-un scenariu negativ”, se arată în raport.
(Citește și: ”Încrederea analiștilor financiari s-a îmbunătățit în august, dar așteptările sunt pesimiste: Risc de recesiune, prognoze de inflație și deficit în creștere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
