Indicatorul de Încredere Macroeconomică elaborat de Asociația CFA România a înregistrat, în luna iulie 2025, o creștere de 5 puncte față de luna precedentă, până la valoarea de 34,9 puncte, dar evoluția reflectă percepții diferite asupra stării economiei pe termen scurt și mediu.
Pe de o parte, componenta indicatorului referitoare la anticipații a crescut semnificativ, cu 8,6 puncte, ajungând la 33,6 puncte, pe fondul reconfirmării ratingului României de către agenția S&P. Pe de altă parte, componenta legată de condițiile economice curente a continuat să scadă, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 37,5 puncte. Aceasta din urmă reflectă o percepție înrăutățită asupra situației economice actuale.
Potrivit declarațiilor reprezentanților Asociației CFA România, în contextul confirmării ratingului pentru România și clarificării pachetului fiscal, componenta anticipațiilor a înregistrat o creștere, însă starea economică curentă continuă să se deterioreze. Această dinamică sugerează o incertitudine ridicată în rândul participanților privind perspectivele economice.
”În ansamblu, atât nivelul general al indicatorului, cât și valorile celor două componente indică în continuare condiții de recesiune pentru economia românească”, a declarat Adrian Codîrlașu, președinte CFA România.
Analiștii CFA anticipează o creștere a inflației, o depreciere a monedei naționale și o stagnare a prețurilor proprietăților
În domeniul inflației, rata anticipată pentru următoarele 12 luni, până în august 2026, a crescut la 6,46%, depășind valoarea înregistrată luna precedentă. Mai mult de 56% dintre participanți estimează o majorare a ratei inflației în intervalul următor. La momentul realizării sondajului, inflația oficială era de 5,66%. Aceste date indică așteptări de costuri mai mari în economie, ceea ce poate influența deciziile de consum și investiții.
Referitor la cursul de schimb euro/leu, aproximativ 94% dintre respondenți anticipează o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni. Niciun participant nu a prognozat o apreciere a leului. Valoarea medie a anticipațiilor pentru cursul EUR/RON este de 5,1015 lei pentru un euro pe termen de șase luni, iar pentru un an, valoarea medie anticipată urcă la 5,1716 lei pentru un euro. Aceste prognoze evidențiază o percepție generală de slăbire a monedei naționale în raport cu moneda europeană.
Pe piața imobiliară, 69% dintre participanți estimează o stagnare a prețurilor pentru proprietățile rezidențiale situate în orașe în următoarele 12 luni, în timp ce 31% se așteaptă la o scădere a acestor prețuri. În plus, aceeași proporție de 69% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 31% le apreciază ca fiind corect evaluate. Aceste opinii indică o percepție generală a unei posibile corecții pe piața imobiliară, dar cu așteptări predominante pentru menținerea nivelurilor actuale.
Prognoza privind creșterea economică, revizuită în jos
În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetului de stat pentru anul 2025 este prognozat să crească ușor față de anul anterior, cu o medie a anticipațiilor la 7,6% din PIB. Această majorare reflectă în parte presiunile asupra resurselor bugetare, probabil legate de contextul economic și fiscal actual.
Prognoza privind creșterea economică pentru 2025 a fost revizuită într-o ușoară scădere, media anticipată situându-se la 0,8%. Această valoare este mai modestă decât cea estimată anterior și include și opinii care iau în calcul o posibilă intrare în recesiune a economiei românești în perioada următoare.
Totodată, datoria publică exprimată ca procent din PIB este așteptată să crească până la aproximativ 59% în următoarele 12 luni, indicând o extindere a nivelului de îndatorare a statului.
În concluzie, datele reflectă o atmosferă economică marcată de incertitudini, cu semnale mixte privind evoluția pe termen scurt și mediu, în care anticipațiile privind inflația, cursul de schimb și situația fiscal-bugetară contribuie la conturarea unei perspective prudente asupra economiei naționale.
(Citește și: ”Surpriză: Creștere economică de 0,3% din PIB în T2 – obținută prin revizuirea datelor din 2024. Datele depășesc, în sens pozitiv, cu mult așteptările. Explicațiile analiștilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
