Ceasul al 12-lea pentru Europa: Marii industriași le cer liderilor politici reforme prin care să se evite dezindustrializarea UE – Contextul în care are loc summitul informal pe competitivitate din Belgia

Liderii UE și-au luat angajamente ferme în fața marilor industriași europeni, în direcția salvării industriei UE, în cadrul European Industry Summit 2026 din Antwerp, Belgia, organizat miercuri, înaintea summitului informal al șefilor de state și de guverne.
La întâlnirea cu industria au participat președinta Comisiei Europene, cancelarul Germaniei, președintele Franței, premierul Belgiei și peste 450 de lideri din industrie.

Oficialii au transmis un mesaj de urgență în ceea ce privește reformele necesare pentru a reinversa tendința europeană de dezindustrializare și pentru a stimula investițiile productive în țările UE.

Amintim că UE este într-un proces structural de rămânere în urmă și dezindustrializare, cauzat de barierele verzi, suprareglementare și prețuri prea mari ale energiei, tendință potențată acum – în vremea administrației Trump – de un conflict comercial global pentru cote de piață, unde SUA ridică tarife și acționează protecționist, în timp ce China redirecționează spre piețele europene mare parte din supra-capacitatea ei industrială.

Bruxelles-ul vrea să elimine barierele care fac Europa necompetitivă. Principalele declarații ale liderilor UE

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a făcut trimitere la rapoartele Draghi și Letta privind competitivitatea UE, care cer reforme structurale pentru a opri tendința de rămânere în urmă a economiilor europene. Șefa executivului european a făcut promisiuni privind simplificarea procesului de deschidere de firme în întreaga Europa, rapid (48 de ore), fără bariere.

Von der Leyen a spus că, în ceea ce privește piața unică de capital, în cazul în care nu există un acord pe acest dosar la nivelul celor 27 de state membre, se va merge înainte pe principiul ”Europei cu două viteze”, cu un acord restrâns și implementare exclusiv cu țările care aprobă un proiectul pieței unice de capital.

Principalele declarații ale Ursulei von der Leyen:

• Am făcut deja propuneri pentru reducerea costurilor administrative ale companiilor cu 15 miliarde de euro anual. Am lansat un program „Battery Booster” în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru a extinde capacitatea de producție a bateriilor în Europa. Am încheiat noi acorduri comerciale și am aprobat 60 de proiecte noi pentru materii prime critice — pentru a asigura aprovizionarea sigură a industriei europene. Desigur, sunt necesare mai multe măsuri, iar acestea sunt în curs de pregătire. Europa se schimbă, dar trebuie să accelereze și mai mult.

• În 2025, am încheiat acorduri comerciale cu Mexic, Indonezia — o țară cu aproximativ 280 de milioane de locuitori — și Elveția. Luna trecută am semnat acordul comercial cu Mercosur, o piață de 750 de milioane de oameni — un progres major după 25 de ani de negocieri. Acest acord acoperă aproximativ 20% din PIB-ul global. În urmă cu două săptămâni, am fost în India pentru a semna cel mai mare acord comercial din istorie — o piață de 2 miliarde de oameni, reprezentând 25% din PIB-ul global. Acesta oferă Europei acces unic la cea o economie mare, în creștere rapidă — un avantaj clar de „prim intrat” pentru companiile europene. Aceste acorduri vor deschide noi piețe de export și vor asigura aprovizionarea cu minerale critice. Aceste beneficii se vor reflecta direct în lanțurile de aprovizionare — și în bilanțuri.

Despre reformele în desfășurare la nivelul UE

• De asemenea, trebuie să accelerăm reformele la nivel intern. Într-o cursă globală, întârzierea înseamnă pierderea investițiilor. Astăzi, poate dura mai mult obținerea autorizației pentru o nouă fabrică decât construirea ei efectivă. Proiectele energetice pot aștepta ani întregi pentru aprobări, chiar și atunci când finanțarea este deja asigurată. Acest lucru trebuie să se schimbe, iar schimbarea a început deja. De exemplu, pachetul nostru pentru energia eoliană reduce timpii de autorizare cu două treimi. Accelerăm racordarea la rețea — eliminând un blocaj critic pentru mulți dintre dumneavoastră — inclusiv prin introducerea principiului aprobării tacite în procesele de autorizare. De asemenea, simplificăm și accelerăm desfășurarea activităților economice la toate nivelurile. După cum știți, ne-am stabilit obiectivul de a reduce birocrația cu 37 de miliarde de euro în acest mandat, echivalentul a 25% la nivel european. Zece pachete legislative („omnibus”) sunt în curs de implementare, acestea urmând să reducă birocrația cu 15 miliarde de euro anual. Până acum, este un progres important, dar, desigur, nici eu, nici dumneavoastră nu suntem mulțumiți de ritmul actual. Din cele zece pachete propuse anul trecut, doar trei au fost finalizate. Pentru celelalte șapte, ne bazăm acum pe Parlamentul European și pe statele membre să împărtășească același sentiment de urgență. În același timp, eforturile de reformă la nivel european vor continua.

• Există prea multe straturi suplimentare de legislație națională care nu fac decât să îngreuneze activitatea și să creeze noi bariere în Piața Unică. Permiteți-mi să dau un exemplu: un camion în Belgia poate avea o greutate de până la 44 de tone. Dar dacă acest camion intră în Franța și traversează granița — o graniță care, în mod formal, nu mai există — poate transporta doar 40 de tone. În iunie 2023, am propus o legislație pentru armonizarea acestor reguli. Aproape doi ani mai târziu, aceasta este încă în discuție între co-legislatori. Un alt exemplu: transportul deșeurilor dintr-un stat membru în altul ar trebui să fie eficient, simplu și rapid. Însă practicile naționale diferite îl fac extrem de complex. Unele state membre, de exemplu, acceptă corespondența doar prin fax. Poate dura câteva luni până când operatorii economici primesc aprobarea autorităților, din cauza regulilor diferite din fiecare stat membru. Prin urmare, dacă suntem serioși în privința simplificării — iar nivelul european trebuie, de asemenea, să își facă partea, există încă mult de făcut — trebuie să combatem acest fenomen de suprareglementare și fragmentare. Este momentul pentru o curățenie profundă a reglementărilor — la toate nivelurile.

• Acest lucru este valabil și în cazul Pieței Unice Europene, cel mai important atu economic al nostru. Aici lăsăm prea mult potențial nevalorificat. Barierele din interiorul Europei ne afectează mai mult decât tarifele din exterior. De aceea, trebuie să finalizăm Piața Unică dacă Europa dorește să rămână competitivă într-o lume dominată de mari puteri economice. În acest sens, luna viitoare vom propune cel de-al 28-lea regim. Obiectivul este crearea unei noi structuri juridice cu adevărat europene pentru companii, pe care o numim EU Inc. Este o structură care va avea un set unic și simplu de reguli, aplicabil uniform în întreaga Uniune — în toate cele 27 de state membre — de unde și denumirea de „al 28-lea regim”, permițând astfel companiilor să opereze mult mai ușor peste granițe. Antreprenorii vor putea înregistra o companie în orice stat membru în termen de 48 de ore — complet online. EU Inc va facilita accesul la finanțare în fazele de start-up și extindere, va permite operațiuni transfrontaliere fără fricțiuni și va face posibilă închiderea rapidă a unei companii — dacă aceasta eșuează. Aceasta este viteza de care avem nevoie. Aceasta este „Europa simplificată”.

Despre Buy European și Europa cu Două Viteze

• Achizițiile publice reprezintă un instrument extrem de puternic. Ele echivalează cu 14% din PIB-ul nostru. Este o forță financiară uriașă — controlată de guvernele europene. Dar prea des vedem că autoritățile publice ajung să achiziționeze produse străine subvenționate, în locul alternativelor europene de înaltă calitate. Aceasta este valoare creată în Europa pe care o pierdem. Acesta va fi un punct central al viitorului Industrial Accelerator Act, pe care îl vom prezenta mai târziu în această lună. Vom introduce cerințe specifice privind conținutul european în sectoarele strategice. Acestea vor include și criterii privind emisiile reduse de carbon în achizițiile publice. Desigur, toate aceste măsuri vor fi bazate pe analize economice riguroase. Dar ele vor crea o cerere stabilă pentru industrie și vor declanșa un cerc virtuos de creștere. Obiectivul este să direcționăm o parte mai mare din banii europeni către industriile europene.

• Accesul la capital cu cost redus. Soluția structurală este construirea unei piețe de capital profunde și lichide. Aceasta este esența propunerii noastre pentru o Uniune a Economisirii și Investițiilor. Finalizarea acestei Uniuni poate debloca până la 470 de miliarde de euro în investiții. Vreau să știți că sunt hotărâtă să realizăm acest obiectiv de această dată, pentru că dezbatem uniunea piețelor de capital de cel puțin zece ani. Intenționăm să realizăm acest lucru la nivelul tuturor celor 27 de state membre. Dar dacă acest lucru nu va fi posibil până la sfârșitul acestui an, voi propune să mergem mai departe cu acele state care doresc să accelereze procesul, prin mecanismul de cooperare consolidată. Pentru aceasta sunt necesare cel puțin nouă state membre. După cum am spus, obiectivul meu este implementarea la nivelul tuturor celor 27, dar dacă va fi necesar pentru a accelera procesul, vom recurge la cooperarea consolidată.

• Direcționarea unei părți mai mari din veniturile provenite din sistemul ETS înapoi către industrie va reprezenta, prin urmare, un obiectiv central al viitoarei reforme a Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii, programată pentru această vară. Acest lucru este esențial deoarece aceste resurse provin din industrie și trebuie reinvestite tot în industrie.

• Avem nevoie de infrastructura necesară pentru o veritabilă Uniune Energetică. Deoarece creșterile bruște de prețuri dintr-o țară ar putea fi adesea evitate dacă energia mai ieftină ar putea circula peste granițe. Avem deja un plan pentru a rezolva acest lucru — Pachetul European pentru Rețele Electrice, propus de Comisie și aflat pe masa negocierilor. Ca parte a acestuia, accelerăm construcția unor „autostrăzi energetice” în întreaga Europă. Permiteți-mi să dau un exemplu: luna trecută am început implementarea, printr-un acord pe Insula Energetică Bornholm. Aceasta va conecta energia eoliană offshore din Marea Baltică la rețelele naționale ale Danemarcei și Germaniei. Astfel, va transforma energia eoliană din Marea Baltică dintr-o resursă națională într-o sursă comună de energie europeană. Vom elimina aceste blocaje — unul câte unul. Obiectivul este simplu: energia curată trebuie să circule liber în întreaga Uniune, astfel încât energia ieftină să ajungă acolo unde este necesară, atunci când este necesară.

Cancelarul Germaniei a vorbit despre simplificare și a transmis un semnal de urgență

La rândul său, cancelarul Germaniei Friedrich Merz a transmis că Uniunea Europeană ar trebui să fie deschisă revizuirii sau amânării pieței de certificate carbon, principalul instrument prin care s-au redus cu 39% emisiile din 2005, dar care a afectat puternic industria prin costul suplimentar al certificatelor care trebuiesc achiziționate de poluatori.

Sistemul a fost criticat miercuri, la Antwerp, pentru prețurile ridicate ale carbonului, care afectează competitivitatea companiilor din sectoare precum industria chimică, hârtia și cimentul.

„Acest sistem este implementat pentru a reduce emisiile de CO₂ și, în același timp, pentru a permite companiilor să treacă la linii de producție fără emisii de carbon. Așadar, dacă acest lucru nu este realizabil și dacă acesta nu este instrumentul potrivit, ar trebui să fim foarte deschiși să îl revizuim sau cel puțin să îl amânăm, cum s-a procedat în cazul unei noi piețe de carbon pentru clădiri și transport”, a declarat Merz liderilor din industrie la summit.

Anul trecut, UE a decis să amâne o schemă de certificate de carbon care viza transportul rutier și combustibilii pentru încălzire, cunoscut sub numele de ETS2.

Merz: Avem de-a face cu o transformare tectonică a ordinii globale

Viitorul ETS este de așteptat să fie unul dintre principalele subiecte discutate la reuniunea informală a liderilor UE din Belgia de joi, unele state solicitând măsuri pentru reducerea prețului certificatelor de emisii sau suspendarea programului.

„Sunt pe deplin de acord cu cei care spun că trebuie să facem maim ult pe schimbările climatice, dar trebuie să găsim instrumentele potrivite. Dar dacă acest lucru se face în detrimentul industriei noastre și al locurilor de muncă din industrie, acest lucru este inacceptabil. De aceea sunt de acord cu toți cei care spun că, dacă acesta nu este instrumentul potrivit, trebuie să discutăm despre acest lucru și să îl schimbăm”, a spus Merz la summit.

Alte declarații importante ale lui Friedrich Merz:

• China construiește cele mai mari parcuri solare din lume în doar câteva luni, în timp ce în Uniunea Europeană durează ani întregi doar pentru ca un proiect să primească aprobarea. Prin urmare, propun introducerea unui principiu fundamental în majoritatea procedurilor de autorizare: orice proiect care nu este analizat în termen de câteva săptămâni sau luni să fie considerat aprobat automat.
• Trebuie să dereglementăm fiecare sector. Fac apel la un „reset regulatoriu complet”. Corecțiile minore aduse legislației nu sunt suficiente. Avem nevoie de o revizuire sistematică a întregului cadru legislativ existent al Uniunii Europene.

• Lumea din jurul nostru se schimbă în mod fundamental. Nu e o tendință sus-jos la finalul căreia să ne întoarcem acolo unde am fost în urmă cu 1 an sau 4. Este o schimbare atât de fundamentală, de tectonică, pe care acum trebuie să o înțelegem și din acest motiv punem atât de multă presiune, eu, Bart (De Wever, premierul Belgiei – n.r.), alții, pe Comisia Europeană și pe Parlament să se miște și să adopte priorități. Iar prioritatea mea, dincolo de apărare, este competitivitatea industriei noastre.

• Dacă vom continua să rămânem în urmă, mai mult decât am făcut-o în trecut, în ceea ce privește ritmurile de creștere, capacitatea de inovare și piața muncii, vom pierde această competiție. Iar apoi nu vom mai reuși niciodată să recuperăm decalajul, deoarece lumea se schimbă într-un mod fundamental.

• Îi dăm înainte, mergem înainte și îi vom trage pe toți cu noi, și vom face mai mult decât ce vedem acum de la Uniunea Europeană pentru a demonstra că această Uniune Europeană este răspunsul la ce vedem în lume.

Premierul Belgiei dă direcțiile de acțiune

Bart De Wever, premierul Belgiei, a vorbit deschis despre direcțiile de acțiune pentru a salva industria europeană. Acesta a transmis un semnal de alarmă și a spus că e nevoie de mai multe măsuri clare pentru salvarea industriei europene de la declin.

Europe must stop trying to do everything, everywhere, all at once.

There is a clear trinity of top priorities: innovation, productivity and competitiveness. That is where our focus must be. If not, the decarbonisation of Europe will become synonymous with its… pic.twitter.com/yDmXSR0YXl

— Bart De Wever (@Bart_DeWever) February 11, 2026

Principalele declarații ale lui Bart De Wever:

• Anul trecut am spus că Europa nu trebuie să devină niciodată un muzeu industrial. Locul de naștere al Revoluției Industriale nu poate deveni un frumos parc de patrimoniu, unde vizitatorii admiră prosperitatea trecutului, în timp ce viitorul este construit în altă parte.

• Raportul de monitorizare a Declarației de la Antwerp, realizat de Deloitte, arată că 83% dintre pilonii meniți să ne consolideze competitivitatea nu au înregistrat niciun progres sau chiar s-au deteriorat. Când spun acest lucru, nu este un atac la adresa Uniunii Europene și cu siguranță nici la adresa președintei Comisiei, care lucrează neobosit. Dar realitatea, din păcate, este ceea ce este.

• Un raport recent comandat de SEFIC privind sectorul chimic, coloana vertebrală a industriei europene, prezintă o listă alarmantă de închideri și investiții în scădere. În ultimii patru ani, numărul închiderilor anunțate în industria chimică europeană a crescut de șase ori, reprezentând o pierdere de aproape 10% din capacitatea de producție chimică a Europei. În țări precum a noastră, Germania, Olanda și Franța, situația este pur și simplu dramatică.

• Ne aflăm în pragul unei crize existențiale. Iar motivele sunt bine cunoscute. Le-am auzit toată după-amiaza: costurile energiei, competitivitatea generală, reglementarea și dumpingul chinez. Nu voi repeta ceea ce ați spus cu toții. Știm cu toții că trebuie să schimbăm direcția. Și știm cu toții care este direcția. Și totuși, uneori pare că stăm pe puntea navei, privind orizontul, fără să putem atinge cârma.

• De aceea, astăzi este un apel la mobilizare. Să ne asumăm responsabilitatea. Nimeni altcineva nu o va face în locul nostru. Oamenii din această sală vor determina viitorul prosperității europene.

• În propria mea țară, am făcut trei promisiuni industriei: costuri mai mici ale energiei, costuri mai competitive ale forței de muncă și reguli mai simple. Și am redus dezavantajele structurale legate de costul muncii. Am introdus mecanisme de compensare pentru companiile cu consum intensiv de energie, utilizând noul instrument CISAF. Și am analizat zeci de cerințe de reglementare.

• Dacă vrem să vorbim despre viitorul industriei noastre, trebuie mai întâi să credem că industria noastră este viitorul. Acum un an, nu eram convins că această convingere era larg împărtășită. Astăzi, sunt ceva mai puțin sceptic. Dar această convingere în creștere trebuie să se traducă acum în acțiune urgentă. Și trebuie să pornim de la ceea ce este fezabil, nu de la ceea ce este dezirabil. Toată lumea este de acord asupra obiectivului. Întrebarea reală este ce este aplicabil, în practică, pentru a ajunge acolo.

• Jacques Delors spunea că piața unică trebuie să funcționeze ca un triunghi: economie, tehnologie și apărare. Iar industria este firul care le conectează pe toate trei. Fără industrie, nu există leadership tehnologic. Fără tehnologie, nu există capacitate de apărare. Iar fără acestea două, nu există autonomie strategică. Dacă Europa își neglijează baza industrială, nu pierde doar creștere economică, ci pierde influență și, în cele din urmă, își va pierde suveranitatea.

• Prin urmare, este necesară o acțiune urgentă pe trei fronturi.

• În primul rând, trebuie să oferim industriei spațiu pentru a crește, nu reguli care să o blocheze. Costurile carbonului continuă să crească, indiferent de evoluția industriei. Definițiile privind ceea ce este „verde” sunt uneori atât de rigide încât încetinesc inovația, în loc să o accelereze. Avem nevoie de neutralitate tehnologică, inclusiv pentru hidrogen, captarea carbonului, energia nucleară și alte tehnologii de tranziție. Trebuie să evaluăm soluțiile după rezultate, nu după etichete.

• În ceea ce privește simplificarea administrativă, ajustările cosmetice nu sunt suficiente. Avem nevoie de terapie de șoc. Asta înseamnă angajamente măsurabile. Trebuie să accelerăm urgent obiectivul ambițios de reducere a poverii administrative pentru toate companiile cu 35% în acest mandat. Cu mai puține obligații de raportare, proceduri de autorizare mai rapide și ghișee unice pentru proiectele strategice. În plus, trebuie să revizuim toate propunerile legislative pentru a evalua impactul lor asupra competitivității. Înghețarea legislației existente sau reducerea noilor reglementări nu trebuie să fie un tabu.

• S-a vorbit mult despre rapoartele Leta și Draghi. Cu toate acestea, după un an, abia una din zece recomandări ale lui Draghi a fost implementată. Iar în energie și digitalizare, două domenii decisive, progresul a fost cel mai lent.

• Între timp, compendiul anual al obstacolelor din piața unică devine tot mai voluminos în fiecare an. Pare că identificăm sau adăugăm bariere mai repede decât le eliminăm.

• Astăzi, în Uniunea Europeană, de peste două ori mai multe persoane lucrează la implementarea și monitorizarea regulilor decât la cercetare inovatoare. 1,7% din forța noastră de muncă creează tehnologiile viitorului, care vor face lumea mai prosperă și mai sustenabilă. În același timp, 3,9% din forța de muncă își petrece timpul gestionând reglementări. Acesta este un dezavantaj structural grav, pe care pur și simplu nu ni-l putem permite.

• Trăim într-o lume din ce în ce mai modelată de politica de putere. Statele Unite și China urmează strategii industriale bazate pe scară, viteză și sprijin de stat. Ele gândesc în termeni de câștig și pierdere. Europa a crezut întotdeauna în câștig reciproc. Economia nu este un joc cu sumă zero. Și aceasta trebuie să rămână forța noastră. Dar trebuie să ne asigurăm că nu devenim perdanții jocului altora.

• Nu putem rămâne pasivi în timp ce alte țări, precum China, își exportă masiv produsele pe piața noastră, în detrimentul companiilor europene. Nu mai putem răspunde la acest lucru prin crearea de grupuri de lucru și analizarea calmă a unor noi reguli. Este nevoie de o abordare coerentă, flexibilă și, mai ales, decisivă și fermă.

• Al treilea și ultimul front: vrem ca firmele să investească aici, să construiască aici, să se extindă aici. Dar Europa reprezintă doar 5% din capitalul global de venture capital. Statele Unite atrag de aproximativ zece ori mai mult. Prea multe companii europene aflate în creștere se mută în străinătate atunci când se dezvoltă. Suntem deja în urmă de la linia de start.

• Europa trebuie să înceteze să încerce să facă totul, peste tot, în același timp. Există o triadă clară de priorități: inovație, productivitate și competitivitate. Aici trebuie să ne concentrăm. În caz contrar, decarbonizarea Europei va deveni sinonimă cu dezindustrializarea sa și, în cele din urmă, cu sărăcia și irelevanța sa. Depinde de noi. Dacă vrem ca Europa să conteze în lume, industria noastră trebuie să conteze mai întâi.

(Citește și: ”Cristian Grosu / 7 certitudini care să ne scoată pe noi, europenii, din dărâmătoarele iluzii”)

(Citește și: „”Filosofia” Europei cu 2 viteze: Marile economii se coalizează pentru a scoate UE din inerția decizională. Expert polonez explică pentru CursDeGuvernare intrarea Poloniei în selectul format E6”)

(Citește și: „BCE pregătește pentru liderii europeni o listă cu reformele-cheie necesare pentru a consolida reziliența UE”)

(Citește și: „Șeful Bundesbank îl contrazice pe cancelarul Merz și spune că UE are nevoie de mai multă datorie comună. Cu ce condiții”)

***