Președintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, îl contrazice pe cancelarul Friedrich Merz și pledează pentru emiterea de mai multă datorie comună la nivelul zonei euro, în vederea creării unui activ de referință european, foarte lichid, care să reflecte inclusiv schimbarea structurii financiare și geopolitice a regiunii, scrie Politico.
Merz dorește ca acest instrument — dorit a fi folosit mai des de Franța — să fie utilizat strict ca răspuns la situații de urgență, cum s-a întâmplat în pandemie și cum se întâmplă cu programul SAFE pentru reînarmarea Europei – în contextul reducerii angajamentului SUA pentru apărarea UE, pentru care Europa își asumă mai multă responsabilitate.
„A face Europa atractivă înseamnă și atragerea investitorilor din afara regiunii, O piață europeană mai lichidă, în ceea ce privește activele sigure europene, ar sprijini acest obiectiv”, a declarat guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel (foto), pentru Politico Europe, înaintea summitului informal al liderilor UE de joi, care va aborda provocările economice ale blocului.
De unde opoziția: Unificarea datoriilor de către Alexander Hamilton în SUA, după nașterea Statelor Unite, a fost primul pas spre federalizare
Bancherii centrali din zona euro — care pentru prima dată s-au coagulat în jurul sprijinului pentru emiterea de datorie comună — au transmis liderilor UE o listă de reforme considerate necesare pentru ca economia Europei să se poată adapta și să țină pasul cu SUA și China.
Decidenții de politică monetară ai Băncii Centrale Europene, a spus Nagel, văd „beneficiile creării unui activ sigur de referință, comun european, foarte lichid, la nivelul întregii zone euro”. „Este necesară acțiunea”, a punctat Nagel.
Schimbarea de poziție a lui Nagel față de opoziția tradițională a Germaniei față de datoria comună vine însă într-un moment delicat pentru Berlin, mai scrie Politico.
La începutul acestei săptămâni, guvernul german a respins apelul lansat de președintele francez Emmanuel Macron pentru emiterea de noi euroobligațiuni comune destinate susținerii unor sectoare precum inteligența artificială, apărarea europeană, semiconductorii și robotica.
Bundesbank s-a opus ani de zile datoriei comune. Cum justifică șeful ei schimbarea de poziție
Datoria comună este de mult timp un subiect controversat. După criza datoriilor suverane, statele din sudul Europei au susținut obligațiunile comune ca modalitate de a distribui mai echitabil povara datoriei publice la nivelul Europei. În schimb, statele nordice, frugale din punct de vedere fiscal, au avertizat că datoria comuă ar putea submina disciplina bugetară la nivelul UE și au refuzat să își expună contribuabilii la riscurile generate de datoriile altor state.
Bundesbank a fost mult timp liderul de facto al scepticilor din Europa de Nord și Centrală, care consideră că datoria comună e potrivită doar pentru crize excepționale care necesită intervenții majore. Exemplele includ planul de redresare post-pandemie de 800 de miliarde de euro și împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei pentru finanțarea apărării împotriva Rusiei.
„Tradiția este o reflecție a realității trecutului”, a spus Nagel, când a fost întrebat despre schimbarea poziției Bundesbank, subliniind că securitatea Europei nu a fost atât de amenințată de la Al Doilea Război Mondial. „Acum avem o realitate diferită”, a mai punctat Nagel.
El a mai afirmat că sprijinul pentru datoria comună nu înseamnă că Bundesbank renunță la angajamentul său privind disciplina fiscală. Potrivit lui Nagel, datoria comună ar trebui, de asemenea, însoțită de reducerea datoriilor la nivel național.
„Datoria europeană nu este un prânz gratuit. Iar îndoielile privind sustenabilitatea fiscală nu trebuie să pună în pericol șansele unor politici comune mai bune”, a spus el.
Nagel a refuzat să precizeze dimensiunea necesară unui pachet de datorie comună pentru a produce un impact real și o piață lichidă: „Nu vă voi da o cifră”, a spus el, adăugând că „dacă vrei să creezi un activ lichid, trebuie să oferi piețelor o indicație privind volumul pe care îl vei emite într-o anumită perioadă și pentru un scop clar”.
Bancherul central a evitat, de asemenea, să spună dacă Berlinul își va ajusta oficial poziția. „Rolul meu este să ofer recomandări privind posibile soluții la situația complicată cu care ne confruntăm în Germania și în Europa”, a spus el.
(Citește și: ”Cristian Grosu / 7 certitudini care să ne scoată pe noi, europenii, din dărâmătoarele iluzii”)
(Citește și: „BCE pregătește pentru liderii europeni o listă cu reformele-cheie necesare pentru a consolida reziliența UE”)
(Citește și: „”Filosofia” Europei cu 2 viteze: Marile economii se coalizează pentru a scoate UE din inerția decizională. Expert polonez explică pentru CursDeGuvernare intrarea Poloniei în selectul format E6”)
(Citește și: „Preşedintele Bundesbank avertizează: Emiterea de datorie comună de către UE trebuie să rămână o excepţie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
