Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap
Institutul naţional de Statistică a dat publicităţii datele după primele 11 luni ale anului. Preţurile au crescut cu 2,90% iar ţinta de 3% pe întregul an va fi atinsă cu
În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Pe lângă multiplele probleme, criza economică a creat şi oportunitatea modificării filosofiei fiscale. A devenit evident că nu se pot asigura actualele beneficii sociale din veniturile colectate. După cum nici lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama statului nu funcţionează.
Pieţele financiare desenează o Europă cu mai multe viteze. Zona euro este divizată pe axa nord-sud în ţări competitive şi ţări care nu pot ţine pasul. Marea Britanie, Suedia şi Danemarca cuplează la zona nordică, dar nu adoptă euro, utilizând clauza scrisă sau implicită de opt-out.
Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.
Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același Guvern
Dar printre marii perdanţi se numără Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Agricultura va primi mai puţin cu miliard de lei (aproximativ 230 de milioane de euro), deşi nu mai puţin de 2,6% din creşterea de 4,4% a PIB înregistrată pe trimestrul al treilea din acest an faţă de acelaşi trimestru ala anului precedent ( trei cincimi) a provenit din creşterea spectaculoasă a producţiei agricole.
Estimarea semnal pentru evoluţia PIB pe trimestrul trei din 2011, dată publicităţii de Institutul Naţional de Statistică conform procedurilor europene a fost de 1,9%. Această
Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.
Datele comunicate oficial dezvăluie realitatea crudă a deficitului structural cauzat de dezechilibrul dintre pensii şi salarii. În primele opt luni din 2011, s-au plătit pensii de 31.577,7 miliarde lei la 22.918,3 miliarde lei colectaţi, respectiv 72,5% din necesar.
BNR a ridicat ştacheta prudenţială prin cerinţa unui avans mai mare la creditele în euro faţă de cele în lei, pentru cei care obţin venituri
Aparent, situaţia deficitului bugetar pe 2011 se află sub control. Să vedem, însă, ce se ascunde în spatele cifrei sintetice de 2,5% deficit, comunicată zilele trecute pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre de Ministerul Finanţelor.
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap
Institutul naţional de Statistică a dat publicităţii datele după primele 11 luni ale anului. Preţurile au crescut cu 2,90% iar ţinta de 3% pe întregul an va fi atinsă cu
În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Pe lângă multiplele probleme, criza economică a creat şi oportunitatea modificării filosofiei fiscale. A devenit evident că nu se pot asigura actualele beneficii sociale din veniturile colectate. După cum nici lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama statului nu funcţionează.
Pieţele financiare desenează o Europă cu mai multe viteze. Zona euro este divizată pe axa nord-sud în ţări competitive şi ţări care nu pot ţine pasul. Marea Britanie, Suedia şi Danemarca cuplează la zona nordică, dar nu adoptă euro, utilizând clauza scrisă sau implicită de opt-out.
Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.
Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același Guvern
Dar printre marii perdanţi se numără Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Agricultura va primi mai puţin cu miliard de lei (aproximativ 230 de milioane de euro), deşi nu mai puţin de 2,6% din creşterea de 4,4% a PIB înregistrată pe trimestrul al treilea din acest an faţă de acelaşi trimestru ala anului precedent ( trei cincimi) a provenit din creşterea spectaculoasă a producţiei agricole.
Estimarea semnal pentru evoluţia PIB pe trimestrul trei din 2011, dată publicităţii de Institutul Naţional de Statistică conform procedurilor europene a fost de 1,9%. Această
Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.
Datele comunicate oficial dezvăluie realitatea crudă a deficitului structural cauzat de dezechilibrul dintre pensii şi salarii. În primele opt luni din 2011, s-au plătit pensii de 31.577,7 miliarde lei la 22.918,3 miliarde lei colectaţi, respectiv 72,5% din necesar.
BNR a ridicat ştacheta prudenţială prin cerinţa unui avans mai mare la creditele în euro faţă de cele în lei, pentru cei care obţin venituri
Aparent, situaţia deficitului bugetar pe 2011 se află sub control. Să vedem, însă, ce se ascunde în spatele cifrei sintetice de 2,5% deficit, comunicată zilele trecute pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre de Ministerul Finanţelor.
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
