cursdeguvernare

Newsletter
Contact
duminică

28 decembrie, 2025

logo-conferinte-curs-de-guvernare
Facebook Linkedin Twitter Rss
Newsletter

Analiză

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

iulie 19, 2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. Coeficientul Gini plasează România la marginea Europei

iunie 22, 2011

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).

Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

iunie 8, 2011

Un studiu parlamentar arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anul 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

De ce importă alimente ţara ţăranilor. Ungurii şi bulgarii ne dau lecţii la productivitatea agricolă. În timp ce ne vând produsele lor

mai 31, 2011

Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.

Rostul acordului preventiv cu FMI. Situaţia la zi a datoriilor

mai 9, 2011

Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

mai 5, 2011

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

iulie 19, 2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. Coeficientul Gini plasează România la marginea Europei

iunie 22, 2011

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).

Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

iunie 8, 2011

Un studiu parlamentar arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anul 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

De ce importă alimente ţara ţăranilor. Ungurii şi bulgarii ne dau lecţii la productivitatea agricolă. În timp ce ne vând produsele lor

mai 31, 2011

Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.

Rostul acordului preventiv cu FMI. Situaţia la zi a datoriilor

mai 9, 2011

Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

mai 5, 2011

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:
Abonează-te la noutăți