Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, avem 4,77 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 744 lei. Ceea ce înseamnă
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
Litru de lapte a ajuns să coste peste 5 lei (mai mult de 1,2 euro), iar preţul său aproape că s-a dublat în ultimul an_ în iunie 2010 un litru costa 2,8-3 lei. Fermierii spun că ei nu au nici o vină și că laptele pleacă de la ei la acelaşi tarif ca şi în anul 2009: în jur de un leu.
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
Un curs de 4,1683 lei pentru euro, valabil luni 21 martie, poate părea surprinzător. Aparenţă dată de contradicţia între realitatea obiectivă şi aşteptările cu grad
În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.
Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.
Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.
Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
România se află deocamdată într-o fază incertă, primul trimestru din 2011 rămânând să decidă. Ori continuarea creşterii, cu ieşirea din recesiune, ori reluarea trendului negativ.
Decalajul de productivitate dintre agricultură și industrie a fost redus de la 1 la 10 la 1 la 3. La americani s-a ajuns la așa-numitul ”paradox al lui Leontieff”, produsele agricole devenind mai competitive decât multe dintre cele industriale.
Doar că nu se mai poate vorbi despre agricultură, ci despre o adevărată industrie agricolă
Cei care au împrumuturi în valută ar urma să aibă mai puțin de plată în termeni reali. Insă, odată cu stabilizarea economiei românești, vor trebui să fie atenți la manifestarea presiunilor inflaționiste din zona euro. Turbulențele politice și oferirea de noi beneficii electorale ar putea deteriora încrederea în România și majora marja de risc de țară inclusă la calculul ratelor.
Din nefericire pentru el, fostul faraon octogenar al Egiptului, Hosni Mubarak, cunoscand regulile desertului, nu a putut sa le respecte. Nu a avut cum, nu a observat sau nu a dorit sa vada ce s-a intamplat in cei 30 de ani cat a stapanit Egiptul.
Nu cred ca vom ajunge la o conflagratie mondiala, mai probabila ar fi una locala. In orice caz, daca vom avea o catastrofa mondiala ea va incepe de aici. Poate a si inceput deja.
Din nefericire, din zeci de motive, lipsa de toleranta religioasa impusa de clericii musulmani a generat o miscare religioasa fundamentalista devastatoare, care nu poate fi reconciliata cu valorile noastre sociale, culturale si religioase. Viitorul apropiat ne va dovedi daca poate exista un discurs islamic moderat, care sa permita o reconciliere.
Tatăl meu, care a fost director de personal la o platformă industrială cu circa 15.000 de oameni are o pensie ceva mai mică de 1.700 lei net. Cum s-ar spune, un general în armata muncii desfășurate înainte de 1989, când s-a făcut industrializarea și urbanizarea României a ajuns să aibă în prezent un venit similar cu cel al unui plutonier.
Oarecum paradoxal, tinta de inflatie fixata de BNR (3% pentru 2011 si 2012) a fost corect estimata principial, in sensul ca, pe partea ce a tinut propriu-zis de evolutiile interne din economie – fara preturi volatile foarte dificil de anticipat ( legume, fructe, oua), fără influente preponderent externe ( combustibili) si fără decizii de crestere a fiscalitatii – cresterea preturilor a ajuns in ultima luna din 2010 la 3,04%
Singurul avantaj major pe care ni l-a lasat regimul socialist a fost absenta datoriei externe. Astăzi datorăm 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani i-am bagat preponderent in comert, creditare, imobiliare.
In pofida mediului economic si financiar nefavorabil si a recesiunii prelungite, Fondurile de pensii private obligatorii administrate privat (asa-numitul pilon II) au inregistrat în România, in cursul anului 2010 un randament mediu de 15,1%.
Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, avem 4,77 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 744 lei. Ceea ce înseamnă
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
Litru de lapte a ajuns să coste peste 5 lei (mai mult de 1,2 euro), iar preţul său aproape că s-a dublat în ultimul an_ în iunie 2010 un litru costa 2,8-3 lei. Fermierii spun că ei nu au nici o vină și că laptele pleacă de la ei la acelaşi tarif ca şi în anul 2009: în jur de un leu.
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
Un curs de 4,1683 lei pentru euro, valabil luni 21 martie, poate părea surprinzător. Aparenţă dată de contradicţia între realitatea obiectivă şi aşteptările cu grad
În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.
Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.
Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.
Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
România se află deocamdată într-o fază incertă, primul trimestru din 2011 rămânând să decidă. Ori continuarea creşterii, cu ieşirea din recesiune, ori reluarea trendului negativ.
Decalajul de productivitate dintre agricultură și industrie a fost redus de la 1 la 10 la 1 la 3. La americani s-a ajuns la așa-numitul ”paradox al lui Leontieff”, produsele agricole devenind mai competitive decât multe dintre cele industriale.
Doar că nu se mai poate vorbi despre agricultură, ci despre o adevărată industrie agricolă
Cei care au împrumuturi în valută ar urma să aibă mai puțin de plată în termeni reali. Insă, odată cu stabilizarea economiei românești, vor trebui să fie atenți la manifestarea presiunilor inflaționiste din zona euro. Turbulențele politice și oferirea de noi beneficii electorale ar putea deteriora încrederea în România și majora marja de risc de țară inclusă la calculul ratelor.
Din nefericire pentru el, fostul faraon octogenar al Egiptului, Hosni Mubarak, cunoscand regulile desertului, nu a putut sa le respecte. Nu a avut cum, nu a observat sau nu a dorit sa vada ce s-a intamplat in cei 30 de ani cat a stapanit Egiptul.
Nu cred ca vom ajunge la o conflagratie mondiala, mai probabila ar fi una locala. In orice caz, daca vom avea o catastrofa mondiala ea va incepe de aici. Poate a si inceput deja.
Din nefericire, din zeci de motive, lipsa de toleranta religioasa impusa de clericii musulmani a generat o miscare religioasa fundamentalista devastatoare, care nu poate fi reconciliata cu valorile noastre sociale, culturale si religioase. Viitorul apropiat ne va dovedi daca poate exista un discurs islamic moderat, care sa permita o reconciliere.
Tatăl meu, care a fost director de personal la o platformă industrială cu circa 15.000 de oameni are o pensie ceva mai mică de 1.700 lei net. Cum s-ar spune, un general în armata muncii desfășurate înainte de 1989, când s-a făcut industrializarea și urbanizarea României a ajuns să aibă în prezent un venit similar cu cel al unui plutonier.
Oarecum paradoxal, tinta de inflatie fixata de BNR (3% pentru 2011 si 2012) a fost corect estimata principial, in sensul ca, pe partea ce a tinut propriu-zis de evolutiile interne din economie – fara preturi volatile foarte dificil de anticipat ( legume, fructe, oua), fără influente preponderent externe ( combustibili) si fără decizii de crestere a fiscalitatii – cresterea preturilor a ajuns in ultima luna din 2010 la 3,04%
Singurul avantaj major pe care ni l-a lasat regimul socialist a fost absenta datoriei externe. Astăzi datorăm 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani i-am bagat preponderent in comert, creditare, imobiliare.
In pofida mediului economic si financiar nefavorabil si a recesiunii prelungite, Fondurile de pensii private obligatorii administrate privat (asa-numitul pilon II) au inregistrat în România, in cursul anului 2010 un randament mediu de 15,1%.
Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe.
