Analiză

Inflaţia vine de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale !

Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.

Cine şi cum ne frânează ieşirea din recesiune

Avantajul dobândit pe trei sferturi din schimburile comerciale în mod concentrat, poate fi anulat şi chiar inversat pe o singură ramură economică lăsată la mila Domnului ( mă rog, a investitorilor străini, şi nu numai, care „optimizează” închizând capacităţi de producţie la noi, şi a statului, care nu poate investi din lipsă de bani sau sub ameninţarea acordării unor ajutoare considerate ilegale de către UE)

Vântu nu doarme liniştit: Justiţia se joacă, dar statul încă lucrează pentru el. Cum stăm cu ratele la FNI

Desfăşurarea de forţe a Justiţiei – cu reţinerile, arestările, audierile şi recursurile din ultimele luni ale lui Sorin Ovidiu Vântu şi extrădarea, pas cu pas, a lui Nicolae Popa – pare să se desfăşoare ca într-un spectacol la care lumea priveşte dar a uitat cât costă biletul şi cum stăm cu ratele cu care e plătit acest bilet. Una din cele mai importante instituţii ale statului, AVAS, are, periodic, conturile blocate, pentru ca din ele să mai fie scoasă o tranşă de plată către păgubiţi.

Cercetarea: sumele alocate de România, sumele alocate de ţările UE

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană. Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse.

Trecerea la euro în 2015: şansele şi rostul. Ce e competitivitatea şi cum stă România faţă de UE. Cifrele care ne leagă de leu

Experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro, ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Polonia şi Cehia, care ar putea forţa puţin nota şi adera rapid la euro, au înţeles riscul efectelor adverse şi nu se mai înghesuie la poarta monedei unice.

Inflaţia: între politica autorităţilor şi prețurile volatile. Şi două scenarii pentru finalul de an

Cifrele anunţate luni de INS sunt necruțătoare. Inflaţia măsurată pe ultimele 12 luni a trecut pragul de opt procente, după ce creşterea preţurilor anunţată pentru luna martie a fost de 0,6%. Rezultatul de 2,16% creştere a preţurilor pe trimestrul unu 2011 este aproape identic cu cel înregistrat în trimestrul unu 2010 (când a fost de 2,11%). În consecinţă, valoarea de 7,96% de la finele anului trecut a urcat la 8,01%.

Ieşim din recesiune: începe greul. 2012 – Alegeri cu datorii. Cu plăţi de datorii

In trimestrul patru al acestui an vom începe să resimţim presiunea plăţilor externe. Şi peste 40% din datoria pe termen mediu a României este scadentă până la finele lui octombrie 2012. Evident, nu vor exista bani pentru plăţi de o asemenea amploare din încasările bugetare, ceea ce va impune contractarea unor noi împrumuturi.
Miza majoră este reducerea inflaţiei în trimestrul al treilea 2011, undeva de la 7% spre 4%.

Costul muncii: între anul preelectoral al guvernului şi puterea macroeconomiei. Ce crede Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, despre scăderea CAS

„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”

Cum a ajuns industria locomotiva economiei româneşti. Situaţia pe regiuni şi judeţe

Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.

Autoprotecţia socială intermediată de stat. Regula contribuabilului asistat

În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.

România, campioana europeană a diferenţelor de salarizare

Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.

Munca în PIB. În PIB-ul nostru şi al altora. De unde pensii, de unde prestaţii sociale

Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.

De ce salariul minim brut trebuie să fie 1.000 de lei

Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.

Inflaţia vine de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale !

Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.

Cine şi cum ne frânează ieşirea din recesiune

Avantajul dobândit pe trei sferturi din schimburile comerciale în mod concentrat, poate fi anulat şi chiar inversat pe o singură ramură economică lăsată la mila Domnului ( mă rog, a investitorilor străini, şi nu numai, care „optimizează” închizând capacităţi de producţie la noi, şi a statului, care nu poate investi din lipsă de bani sau sub ameninţarea acordării unor ajutoare considerate ilegale de către UE)

Vântu nu doarme liniştit: Justiţia se joacă, dar statul încă lucrează pentru el. Cum stăm cu ratele la FNI

Desfăşurarea de forţe a Justiţiei – cu reţinerile, arestările, audierile şi recursurile din ultimele luni ale lui Sorin Ovidiu Vântu şi extrădarea, pas cu pas, a lui Nicolae Popa – pare să se desfăşoare ca într-un spectacol la care lumea priveşte dar a uitat cât costă biletul şi cum stăm cu ratele cu care e plătit acest bilet. Una din cele mai importante instituţii ale statului, AVAS, are, periodic, conturile blocate, pentru ca din ele să mai fie scoasă o tranşă de plată către păgubiţi.

Cercetarea: sumele alocate de România, sumele alocate de ţările UE

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană. Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse.

Trecerea la euro în 2015: şansele şi rostul. Ce e competitivitatea şi cum stă România faţă de UE. Cifrele care ne leagă de leu

Experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro, ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Polonia şi Cehia, care ar putea forţa puţin nota şi adera rapid la euro, au înţeles riscul efectelor adverse şi nu se mai înghesuie la poarta monedei unice.

Inflaţia: între politica autorităţilor şi prețurile volatile. Şi două scenarii pentru finalul de an

Cifrele anunţate luni de INS sunt necruțătoare. Inflaţia măsurată pe ultimele 12 luni a trecut pragul de opt procente, după ce creşterea preţurilor anunţată pentru luna martie a fost de 0,6%. Rezultatul de 2,16% creştere a preţurilor pe trimestrul unu 2011 este aproape identic cu cel înregistrat în trimestrul unu 2010 (când a fost de 2,11%). În consecinţă, valoarea de 7,96% de la finele anului trecut a urcat la 8,01%.

Ieşim din recesiune: începe greul. 2012 – Alegeri cu datorii. Cu plăţi de datorii

In trimestrul patru al acestui an vom începe să resimţim presiunea plăţilor externe. Şi peste 40% din datoria pe termen mediu a României este scadentă până la finele lui octombrie 2012. Evident, nu vor exista bani pentru plăţi de o asemenea amploare din încasările bugetare, ceea ce va impune contractarea unor noi împrumuturi.
Miza majoră este reducerea inflaţiei în trimestrul al treilea 2011, undeva de la 7% spre 4%.

Costul muncii: între anul preelectoral al guvernului şi puterea macroeconomiei. Ce crede Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, despre scăderea CAS

„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”

Cum a ajuns industria locomotiva economiei româneşti. Situaţia pe regiuni şi judeţe

Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.

Autoprotecţia socială intermediată de stat. Regula contribuabilului asistat

În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.

România, campioana europeană a diferenţelor de salarizare

Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.

Munca în PIB. În PIB-ul nostru şi al altora. De unde pensii, de unde prestaţii sociale

Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.

De ce salariul minim brut trebuie să fie 1.000 de lei

Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: