Analiză

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

Cum a început 2012 pentru „motoarele creşterii” economiei româneşti

Bucureşti, marţi, 14 februarie 2012. Guvernul a convenit asupra „liniilor de conduită în materie de prioritizare, economisire a banului public, a resurselor bugetare” – a declarat la finalul şedinţei premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Direcţionarea investiţiilor în 2012, se va face prioritizând „programele cu impact direct asupra cetăţenilor. (…) Vom vedea care sunt proiectele cu grad mare de finalizare în perioada următoare”

Politica salarială în România faţă de Europa şi restul lumii. Salariul minim, mediu, median

Piaţa muncii din România se diferenţiază net faţă de ţările OCDE în privinţa raporturilor între salariul minim şi salariul mediu, respectiv salariul minim faţă de salariul median.

Să vedem cum ne plasăm în context mondial şi care ar fi variantele pe care putem să evoluăm în continuare.

Facem precizarea că salariul median este salariul cel mai des întâlnit, deci cel mai probabil de a fi obţinut, în timp ce salariul mediu rezultă din media simplă a sumelor cu care este remunerată munca.

Dedesubturile (economice şi politice) ale unei creşteri cu 5% a salariilor

Dacă privim evoluţia cheltuielilor în perioada 2008 – 2011, observăm că guvernul Boc a traversat vârful de cheltuieli de personal, atât raportat la PIB cât şi în valoare absolută din 2009, după care a forţat reducerea salariilor şi diminuarea personalului, până a ajuns „să depăşească planul” în 2011. Legea 291/2011, apărută în M.O. 900/19 decembrie 2011 stabileşte, în baza legii responsabilităţii fiscale nr.69/2010, plafoane obligatorii pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procentaj din PIB.

Au venit cifrele. Dansul deficitelor: 2011, an de cotitură în execuţia bugetară

De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.

Deductibilitate integrală: decât o primă la salariu, mai bine pensie privată. Firmele şi-ar putea schimba politica de beneficii oferite angajaţilor

De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.

Ieşirea din zona crepusculară: Salariile redevin majoritare în veniturile familiilor

Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.

Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene

Anul 2011 în 20 de analize cursdeguvernare.ro

Am reacţionat doar la evenimentul relevant. La care am adăugat analizele noastre – o grilă sumară, dar bine articulată de „exclusivităţi”- teme pe care le ignoră, cu rare excepţii – mai toată lumea. Şi politicienii, care nu s-au sfiit să aglomereze agenda publică cu teme false, şi media „clasice”, preocupate să-şi scoată breaking-newsurile din piatră seacă.

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

Cum a început 2012 pentru „motoarele creşterii” economiei româneşti

Bucureşti, marţi, 14 februarie 2012. Guvernul a convenit asupra „liniilor de conduită în materie de prioritizare, economisire a banului public, a resurselor bugetare” – a declarat la finalul şedinţei premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Direcţionarea investiţiilor în 2012, se va face prioritizând „programele cu impact direct asupra cetăţenilor. (…) Vom vedea care sunt proiectele cu grad mare de finalizare în perioada următoare”

Politica salarială în România faţă de Europa şi restul lumii. Salariul minim, mediu, median

Piaţa muncii din România se diferenţiază net faţă de ţările OCDE în privinţa raporturilor între salariul minim şi salariul mediu, respectiv salariul minim faţă de salariul median.

Să vedem cum ne plasăm în context mondial şi care ar fi variantele pe care putem să evoluăm în continuare.

Facem precizarea că salariul median este salariul cel mai des întâlnit, deci cel mai probabil de a fi obţinut, în timp ce salariul mediu rezultă din media simplă a sumelor cu care este remunerată munca.

Dedesubturile (economice şi politice) ale unei creşteri cu 5% a salariilor

Dacă privim evoluţia cheltuielilor în perioada 2008 – 2011, observăm că guvernul Boc a traversat vârful de cheltuieli de personal, atât raportat la PIB cât şi în valoare absolută din 2009, după care a forţat reducerea salariilor şi diminuarea personalului, până a ajuns „să depăşească planul” în 2011. Legea 291/2011, apărută în M.O. 900/19 decembrie 2011 stabileşte, în baza legii responsabilităţii fiscale nr.69/2010, plafoane obligatorii pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procentaj din PIB.

Au venit cifrele. Dansul deficitelor: 2011, an de cotitură în execuţia bugetară

De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.

Deductibilitate integrală: decât o primă la salariu, mai bine pensie privată. Firmele şi-ar putea schimba politica de beneficii oferite angajaţilor

De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.

Ieşirea din zona crepusculară: Salariile redevin majoritare în veniturile familiilor

Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.

Eficienţa pe orele lucrate, în PIB-ul economiilor dezvoltate. Caracteristicile europenilor

Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene

Anul 2011 în 20 de analize cursdeguvernare.ro

Am reacţionat doar la evenimentul relevant. La care am adăugat analizele noastre – o grilă sumară, dar bine articulată de „exclusivităţi”- teme pe care le ignoră, cu rare excepţii – mai toată lumea. Şi politicienii, care nu s-au sfiit să aglomereze agenda publică cu teme false, şi media „clasice”, preocupate să-şi scoată breaking-newsurile din piatră seacă.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: