România figurează la OMS cu cod roşu, întrucît pierde anual aproape dublu faţă de limita de 2% din personalul sanitar fixată drept reper de avarie pe plan internaţional. “Economiile” bugetare de azi se vor traduce inevitabil în costuri mai mari în perspectivă şi/sau în scăderea speranţei de viaţă.
De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.
De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.
După reuşita atingerii ţintei de inflaţie pe anul 2011, indicele preţurilor de consum va cunoaşte în 2012 o evoluţie sinuoasă, puternic influenţată de ceea ce se cheamă „efect de bază”.
România este ţara din Uniunea Europeană unde proporţia populaţiei ocupate a scăzut cel mai mult în ultimul deceniu. Cele mai noi date publicate vineri, 13 ianuarie, de Eurostat ne plasează
Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.
Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene
Am reacţionat doar la evenimentul relevant. La care am adăugat analizele noastre – o grilă sumară, dar bine articulată de „exclusivităţi”- teme pe care le ignoră, cu rare excepţii – mai toată lumea. Şi politicienii, care nu s-au sfiit să aglomereze agenda publică cu teme false, şi media „clasice”, preocupate să-şi scoată breaking-newsurile din piatră seacă.
România a convenit acceptarea pactului european de uniune fiscală, care presupune înscrierea în Constituţie sau o lege cu valoare similară a unui deficit structural de maxim 0,5% din PIB. Prin urmare, regula privitoare la deficitul bugetar de cel mult de 3% va deveni şi mai restrictivă.
Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap
Institutul naţional de Statistică a dat publicităţii datele după primele 11 luni ale anului. Preţurile au crescut cu 2,90% iar ţinta de 3% pe întregul an va fi atinsă cu
În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Pe lângă multiplele probleme, criza economică a creat şi oportunitatea modificării filosofiei fiscale. A devenit evident că nu se pot asigura actualele beneficii sociale din veniturile colectate. După cum nici lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama statului nu funcţionează.
România figurează la OMS cu cod roşu, întrucît pierde anual aproape dublu faţă de limita de 2% din personalul sanitar fixată drept reper de avarie pe plan internaţional. “Economiile” bugetare de azi se vor traduce inevitabil în costuri mai mari în perspectivă şi/sau în scăderea speranţei de viaţă.
De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.
De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.
După reuşita atingerii ţintei de inflaţie pe anul 2011, indicele preţurilor de consum va cunoaşte în 2012 o evoluţie sinuoasă, puternic influenţată de ceea ce se cheamă „efect de bază”.
România este ţara din Uniunea Europeană unde proporţia populaţiei ocupate a scăzut cel mai mult în ultimul deceniu. Cele mai noi date publicate vineri, 13 ianuarie, de Eurostat ne plasează
Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.
Conform datelor făcute publice de organizaţia OECD, care grupează economiile de piaţă cele mai dezvoltate din ţările democratice, definitive pentru anul 2010, Statele Unite ale Americii au păstrat un avans de circa 20% faţă de zona Euro în materie de productivitate, exprimată în dolari pe oră lucrată. Analiza detaliată dezvăluie o serie de caracteristici specifice pentru ţările europene şi non-europene
Am reacţionat doar la evenimentul relevant. La care am adăugat analizele noastre – o grilă sumară, dar bine articulată de „exclusivităţi”- teme pe care le ignoră, cu rare excepţii – mai toată lumea. Şi politicienii, care nu s-au sfiit să aglomereze agenda publică cu teme false, şi media „clasice”, preocupate să-şi scoată breaking-newsurile din piatră seacă.
România a convenit acceptarea pactului european de uniune fiscală, care presupune înscrierea în Constituţie sau o lege cu valoare similară a unui deficit structural de maxim 0,5% din PIB. Prin urmare, regula privitoare la deficitul bugetar de cel mult de 3% va deveni şi mai restrictivă.
Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap
Institutul naţional de Statistică a dat publicităţii datele după primele 11 luni ale anului. Preţurile au crescut cu 2,90% iar ţinta de 3% pe întregul an va fi atinsă cu
În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Pe lângă multiplele probleme, criza economică a creat şi oportunitatea modificării filosofiei fiscale. A devenit evident că nu se pot asigura actualele beneficii sociale din veniturile colectate. După cum nici lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama statului nu funcţionează.
