Când fostul premier al Singapore-ului, Lee Kuan Yew, a fost întrebat care a fost secretul ascensiunii fulminante a țării sale în a doua jumătate a secolului XX, unul din răspunsuri a fost aerul condiționat.
Astăzi, în fața valurilor de căldură, decalajul dintre Europa și Statele Unite în privința răspândirii aerului condiționat devine o problemă de viață și de moarte, scrie Financial Times (FT), care face o trecere în revistă a mortalității în diferite adunări urbane majore din SUA și Europa.
Dacă în America majoritatea locuințelor și clădirilor sunt dotate cu sisteme de răcire, în Europa de Vest — unde folosirea acestor tehnologii este în continuare, după decenii, nu la fel de larg răspândită — mortalitatea asociată căldurii și caniculei crește alarmant.
Ratele mortalității în SUA și Europa: Date șocante
Lee Kuan Yew, fondatorul Singapore-ului, a prioritizat instalarea aerului condiționat în birourile guvernamentale imediat după preluarea puterii în 1959 și a numit aerul condiționat „una dintre marile invenții ale istoriei”. Potrivit acestuia, aerul condiționat a fost esențial pentru creșterea eficienței administrației publice din Singapore.
Deși este dificil de cuantificat cât de mare a fost contribuția aerului condiționat la „miracolul singaporez”, este indiscutabil faptul că, în climatul tropical umed din Singapore, capacitatea de a menține o temperatură suportabilă în spațiile interioare a fost de o valoare imensă, scrie FT.
Odată ce temperatura de interior (birou/școli/locuințe) depășește 23 de grade Celsius, corpul uman începe să sufere: calitatea și durata somnului scad rapid, performanța cognitivă se deteriorează (în SUA, elevii au obținut rezultate semnificativ mai slabe la teste în zilele caniculare, cu efecte de durată asupra șanselor de absolvire), iar productivitatea angajaților de birou atinge un vârf în jurul valorii de 21°C, după care se prăbușește odată cu creșterea temperaturii. În plus, important este cel mai grav indicator: rata mortalității, care crește brusc peste 30°C.
Cum se prezintă datele. Comparații între orașele mari din Europa și cele din SUA
Cuvântul cheie, arată FT, este interior. Toate aceste efecte negative pot fi prevenite dacă spațiile de locuit, școlile și birourile sunt menținute la o temperatură confortabilă, indiferent de dogoarea de afară. Deși designul inteligent al clădirilor, sistemele pasive de răcire și alte soluții pot oferi un anumit grad de protecție, când temperaturile trec de un anumit prag, doar aerul condiționat poate face cu adevărat diferența.
Diferențele dramatice dintre SUA și Europa în privința folosirii aerului condiționat se reflectă și într-o discrepanță la fel de dramatică în ceea ce privește decesele cauzate de caniculă. Între 2000 și 2019, o medie anuală de 83.000 de europeni occidentali și-au pierdut viața din cauza căldurii extreme, comparativ cu 20.000 de nord-americani.
Notă: Datele utilizate pentru realizarea dinamicii ratelor comparative de mortalitate sunt adaptate dintr-un studiu din 2024 publicat în revista Nature, iar comparațiile între orașe au fost realizate plecând de la numărul de zile pe an în care temperatura maximă se situează la sau depășește 28 grade Celsius – nivelul de la care se consideră că omul nu mai are aceeași eficiență sau suferă efectiv, în lipsa utilizării aerului condiționat.
„Și totuși, în ciuda acestui tribut uman tot mai mare, aerul condiționat continuă să fie privit cu reticență în Europa și în Regatul Unit, unde numeroși critici îl consideră un lux inutil — ba chiar unul dăunător. Până la un punct, aceste rezerve sunt de înțeles. Aerul condiționat consumă multă energie (…). Dar două lucruri esențiale încep să se schimbe rapid, iar primul este nevoia reală de răcire, în condițiile în care orașele europene se confruntă cu episoade de caniculă mai intense, mai frecvente și mai îndelungate”, scrie FT.
Franța și UK descurajează instalarea de sisteme de răcire
În plus, nopțile toride — cele mai periculoase pentru sănătate și cele în care aerul condiționat este cel mai valoros — se înmulțesc cel mai rapid. Anul acesta, Londra a înregistrat deja tot atâtea zile caniculare ca Portland, Oregon (18 zile care au necesitat răcire activă), dar fără infrastructura de climatizare a orașului american, unde 79% dintre gospodării sunt dotate cu aer condiționat.
A doua schimbare menționată de FT este legată de faptul că cererea tot mai mare pentru aer condiționat coincide cu o ofertă în creștere accelerată de energie solară. Cea mai mare parte a cererii suplimentare de energie din anii următori va fi acoperită din surse „verzi” — și va fi disponibilă în special în momentele când este cea mai necesară pentru răcire.
„Cu toate acestea, în loc să încurajeze această tranziție, reglementările din țări precum Regatul Unit și Franța continuă să descurajeze și chiar să restricționeze aceste tehnologii. În paralel, unii critici susțin că răspândirea aerului condiționat ar adânci inegalitățile sociale și de sănătate. În realitate, se întâmplă exact invers. Dacă autoritățile nu vor trata nevoia de răcire la fel de serios ca pe cea de încălzire, iar protecția celor vulnerabili nu devine o prioritate, inegalitățile se vor accentua — pe măsură ce gospodăriile cu venituri mai mari își asigură protecția, iar restul sunt lăsați să sufere în arșiță”, mai notează Financial Times.
(Citește și: ”Peste 1.000 de morți în doar o săptămână în Portugalia și Spania: harta caniculei și secetei în Europa”)
***
Urmărește-ne pe Google News
