Intervenția statului a blocat vânzările băncilor de credite neperformante, motiv pentru care instituțiile de credit nu reușesc să scadă rata de neperformanță la nivelul sistemului bancar (NPL), a declarat Bogdan Pleșuvescu, director general adjunct (Deputy CEO) la Banca Transilvania, în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională” organizată de CDG.
”Rata creditelor neperformante în 2023 a atins un minim istoric de 2,33%, față de nivelurile din 2015, când NPL depășea 13% sau imediat după criza din 2009, când aveam NPL-uri de aproape 23%. în 2024-2025, NPL a cunoscut o ușoară creștere, însă este foarte aproape de media europeană. În martie 2025, creditele neperformante au crescut la 2,73% și în iunie la 2,81%, cauzele fiind presiunile macroeconomice, creștere costurilor cu dobânzile și încetinirea economică.
Un alt motiv pentru care nu reușim să scădem această rată a creditelor neperformante este și intervenția statului, destul de abruptă în comparație cu alte țări europene, cu privire la reglementarea tranzacțiilor care se fac în România cu portofoliile de credite neperformante, ceea ce împiedică marii investitori din UE sau din America să vină să achiziționeze portofolii de credite neperformante. Totul se întâmplă din cauza acestui sistem unic de impozitare pe care Ministerul Finanțelor l-a implementat și care are ca efect că, de 5 ani de zile, nu se mai întâmplă vânzări de creanțe neperformante. Marii investitori nu mai au pe radar România atunci când vorbim de vânzare de portofolii de credite neperformante”, a spus directorul general adjunct al Băncii Transilvania, cel mai mare grup bancar din România.
Acesta a punctat totuși că lichiditatea băncilor este la cote confortabile, neexistând îngrijorări în privința evoluției ratei creditelor de neperformanță și riscul financiar la adresa băncilor.
Indicatorii de lichiditate ai băncilor din România sunt peste media din UE
”Dacă vorbim de soliditatea sistemului bancar, acesta se află, în 2025, într-o poziție de forță din perspectiva stabilității financiare, cu indicatori prudențiali superiori mediei UE și cu un portofoliu de credite încă foarte sănătos. Indicatorii sistemului bancar din România sunt pe poziții de top comparativ cu mediile din UE. Am să vă dau câteva exemple: indicatorul de solvabilitate a atins 24% în iunie 2024 – fiind de aproape de 3 ori mai mare decât minimul reglementat și peste media UE, care este de 18%. Asta indică o capacitate robustă de absorbție a pierderilor și oferă băncilor un spațiu pentru a crește creditarea într-un mod sustenabil. Totodată, lichiditatea este la cote confortabile. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate era de 286% în martie 2024, comparativ cu 167% cât este media în UE, semn că băncile dispun de rezerve substanțiale în active lichide”, a explicat Bogdan Pleșuvescu.
El a mai punctat că intermedierea financiară – valoarea creditelor la nivelul sistemului bancar ca procent din PIB – a rămas cea mai scăzută din UE, semnalând un potențial neexploatat major de creditare în țara noastră.
”Intermedierea financiară redusă este una dintre vulnerabilitățile cronice ale economiei României. Indicatorul arată în ce măsură sistemul financiar – băncile, în special – finanțează economia reală. Cel mai scăzut nivel din UE este în România. Gradul de intermediere financiară era de doar 27,4% din PIB în 2021, în 2023 a scăzut la 24% din PIB. Media zonei euro este de 105,5% din PIB, iar media UE este de 90% din PIB. Polonia are 52,5% din PIB, Ungaria 39,6% din PIB, iar Cehia – 51% din PIB. Economia românească este mult mai puțin bancarizată”, a declarat directorul general al Banca Transilvania.
Băncile și-au crescut expunerea pe Guvern și și-au redus-o proportional pe cea aferentă mediului privat și gospodăriilor
Potrivit lui Bogdan Pleșuvescu, există o tendință notabilă de creștere accentuată a expunerilor băncilor pe stat, pe Guvern, iar statul a devenit cel mai mare debitor al băncilor, în timp ce creditul către sectorul privat s-a redus ca pondere.
”În februarie 2025, creditul guvernamental a ajuns la 246 de miliarde de lei, adică 37% din totalul împrumuturilor bancare. Cauza principală: explozia deficitului bugetar și a nevoilor de finanțare publică în perioada 2020 – 2024. Creditul către companiile din sectorul corporate era, în februarie 2025, era de 229 de miliarde de lei, reprezentând 34,4%. Este o inversare de roluri care în UE nu se întâmplă. Soldul creditelor către populație era, în februarie 2025, de 190 de miliarde de lei. Ponderea populației în totalul creditului s-a redus drastic: de la 46,8% în 2019 la doar 28,6% în 2025”, a arătat Pleșuvescu.
Acesta a punctat că partea îngrijorătoare este că resursele bancare nu ajung suficient de mult în mediul privat productiv.
”Prioritatea ar trebui să fie crearea condițiilor pentru ca banii disponibili să se ducă în investiții private, în inovare și în programe de digitalizare. Aceasta presupune continuarea reformelor pro-business, eficiență foarte mare în absorbția fondurilor europene, parteneriate pentru educația financiară și de menținerea stabilității macro”, a spus oficialul Băncii Transilvania.
(Citește și: Live Acum / CONFERINȚA: Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională. Marți, 14 octombrie 2025, orele 9:30 – 14:30)
***
Urmărește-ne pe Google News
