Noul context internațional, precum și evoluția fenomenelor economice interne prezintă o serie de noi provocări, afectând atât perspectivele privind creșterea PIB cât și perspectivele privind evoluția prețurilor, reiese din minuta ședinței de politică monetară care a avut loc pe 7 aprilie.
Rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025/ Riscuri însemnate provin din extinderea protecționismului comercial
În ceea ce privește evoluțiile viitoare ale prețurilor, potrivit noilor date și analize, „rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8 la sută în decembrie 2025 și la 3,1 la sută la finele anului viitor”.
Membrii Consiliului au remarcat că ascensiunea din trimestrul II va avea ca resorturi majore efectele de bază asociate ieftinirii substanțiale a energiei în perioada similară a anului trecut, îndeosebi a gazelor naturale – sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie 2024 -, precum și a unor alimente, cu precădere a celor din categoria LFO.
Totodată, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei la adresa previziunilor privind inflația înclină puternic în sens ascendent în actualul context, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile și riscurile crescute ce decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, mai cu seamă în semestrul II 2025, inclusiv în contextul reglementărilor în domeniu.
„De asemenea, riscuri însemnate provin din extinderea protecționismului comercial, cu potențial impact asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Creșterea economică, afectată de măsurile fiscal-bugetare corective și de deteriorarea mediului economic internațional
Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumului privat și-a încetinit probabil semnificativ creșterea în termeni anuali în trimestrul I 2025, în timp ce un aport mărit la avansul PIB este posibil din partea formării brute de capital fix.
Evoluția exportului net și-a accentuat însă probabil impactul contracționist, având în vedere că variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat în ianuarie o creștere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidențiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea anuală în prima lună a anului față de trimestrul anterior, însă deficitul de cont curent și-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvențiilor, au semnalat membrii Consiliului.
„Incertitudini și riscuri mari continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum și la execuția bugetară din primele luni ale anului, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, se arată în minută.
În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, inclusiv prin creșterea incertitudinii și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor.
„Membrii Consiliului și-au exprimat în acest context îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional”, se mai precizează în minuta ședinței conducerii BNR.
În cadrul reuniunii, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, potrivit minutei.
În acest sens au fost evocate, în mai multe rânduri, „deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore”.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat repoziționarea cursului de schimb leu/euro la jumătatea trimestrului I 2025 pe un palier mai înalt, în timp ce, în raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval.
Inflația și competitivitatea externă, afectate de creșterea salariilor și a coturilor cu forța de muncă
„Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale continuă să fie ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe”, au avertizat membrii Consiliului.
Dinamica anuală a salariului brut nominal a mai scăzut în ianuarie 2025, dar a rămas pe palierul de două cifre – inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie și al compensării parțiale de către angajatori a impactului eliminării unor facilități fiscale –, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a reamplificat în debutul anului, la 15,3 la sută, după ce s-a redus considerabil în trimestrul IV 2024.
Tot în legătură cu piața muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date și sondaje de specialitate certifică stoparea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul IV 2024 – dată fiind și menținerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante -, și semnalizează o inversare a acestei tendințe, probabil temporară, în primele luni din 2025 și în perspectivă apropiată.
„Relevante au fost considerate accelerarea creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în decembrie 2024 și în ianuarie 2025, precum și scăderea ușoară consemnată de rata șomajului BIM pe ansamblul primelor două luni ale anului, după ascensiunea și cantonarea ei la o valoare medie de 5,7 la sută în semestrul II 2024. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mărit pe ansamblul trimestrului I 2025, după două trimestre de descreștere, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a corectat integral în același interval scăderea pronunțată înregistrată în ultimul trimestru din 2024”, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
