Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis luni, pentru a cincea ședință la rând, în linie cu așteptările, să mențină nemodificată rata-cheie a dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,50%, precum și menținerea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 7,50%.
În spatele deciziei se află preocupări legate de presiunile inflaționiste încă puternice din economie, inclusiv în contextul riscurilor inflaționiste ce derivă din măsurile comerciale de pe plan extern și a legislației interne ce privește prețurile energiei și alimentelor.
Îngrijorări provin și din incertitudinea fiscală. Deficitul bugetar în 2025 trebuie să fie de 7,04% din PIB în acest an, iar riscul cel mare este ieșirea din matcă, care într-un mediu economic normal ar putea necesita noi majorări de taxe sau impozite.
Totodată, o noutate în comunicatul BNR cu deciziile de politică monetară este mențiunea că „membrii Consiliului de administrație al BNR și-au exprimat îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional”, semn că riscurile de recesiune care provin din mediul extern au intrat pe radarul Băncii Naționale.
Comparativ cu comunicatul din 14 februarie, când banca centrală a luat o decizie similară, BNR a ridicat nivelul la care sunt percepute a se situa incertitudinile, de la „ridicate” la „deosebit de ridicate”.
Așteptările inflaționiste pe termen scurt sunt încă la niveluri înalte – Presiuni inflaționiste puternice în economie
Conform comunicatului de presă transmis de oficialii BNR, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat descreșterea în primele două luni ale anului, ajungând la 5,0% în februarie de la 5,6% în decembrie 2024, iar potrivit actualelor evaluări rata anuală a inflației va continua să se reducă în martie (datele INS nu au fost încă publicate), cu o creștere moderată în trimestrul doi din 2025.
Banca Națională scoate în evidență faptul că costurile salariale crescute din debutul lui 2025 au fost transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum. La dinamica încă ridicată a inflației (5% rată anuală) contribuie inclusiv „cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt” ale operatorilor economici și ale consumatorilor.
O altă componentă ce contribuie la avansul prețurilor de consum este cererea solidă de bunuri, care dă încredere companiilor în puterea lor de impunere a prețurilor mai mari.
În februarie 2025, rata anuală a inflației IPC a crescut marginal, la 5,02%, de la 4,95% în ianuarie, în ciuda unui efect de bază puternic, adică a ieșirii din calculul ratei anuale a unei creșteri a inflației lunare de 0,81% în ianuarie 2024. În ritm lună/lună, inflația IPC a crescut în februarie cu 0,88%, iar în ianuarie 2025 cu 0,92%, o creștere substanțială a prețurilor de consum care arată presiuni inflaționiste puternice, inclusiv după majorarea anumitor taxe în final de 2024.
BNR: Economia pare să fi încetinit în primele 3 luni ale lui 2025
Conform BNR, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii (economice) în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, (subln. red.) implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”.
În trimestrul patru din 2024, comparativ cu trimestrul trei, economia (PIB) a crescut cu 0,8%. BNR subliniază creșterea alertă în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației în final de 2024, „în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracție”.
Următoarea ședință a BNR va avea loc în 16 mai – O eventuală deteriorare a economiei globale și scăderi de dobândă din partea altor bănci centrale ar putea sprijini o reducere din partea BNR
Exportul net și-a mărit impactul contracționist asupra PIB în final de 2024
Totodată, deși semnalase în februarie că impactul negativ al exporturilor nete asupra dinamicii PIB cel mai probabil s-a redus în final de an, în condițiile temperării consumului în decembrie, BNR punctează acum că evoluția exportului net și-a mărit defapt impactul contracționist în final de 2024, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ.
De notat că cifrele privind dinamica PIB din 2024 au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mai mică a bunurilor românești pe piața internațională – afectată inclusiv de stabilitatea artificială din ultimii 4 ani a cursului de schimb.
Industria românească funcționează în prezent cu motoarele subturate, în timp ce ponderea antreprenorilor din România care au o viziune negativă asupra climatului investițional este în creștere.
Riscurile pe care stă cu ochii BNR – Mai noi și mai multe
Potrivit Consiliului de administrație al Băncii Naționale, surse de incertitudini și riscuri sunt și provin din:
- evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu,
- măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale,
- incertitudinile mari asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri (mențiune nouă în comunicatul BNR), date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, precum și cu procedura de deficit excesiv,
- o sursă de incertitudini și riscuri rămân și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie,
- incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional,
- totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, a căror îndeplinire este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.
Dobânda cheie rămâne la aproximativ 1,5 puncte procentuale distanță de rata anuală a inflației
Banca Națională și-a schimbat abordarea și accentul în ultima parte a lui 2024, de la stimularea consumului prin relaxarea condițiilor financiare din economie și stimularea veniturilor bugetare, și s-a trecut la luarea în serios a incertitudinilor pe inflație. Creşterea anuală a preţurilor de consum a depăşit pragul de 2,5%, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale, fără întrerupere, din ianuarie 2021. Mai mult, de la începutul anului 2020, IPC a înregistrat o creştere cumulată de 44-45% care a erodat puternic puterea de cumpărare.
Incertitudinile globale tind însă să încline balanța riscurilor la adresa evoluției economiei României spre partea negativă (recesiune), ceea ce ar putea necesita scăderea dobânzilor.
Rata de dobândă pe 10 ani a României (RO10Y) a scăzut deja în ultimele zile, în linie cu evoluțiile externe, la 7,2%, incluzând în prețuri și așteptări riscul de recesiune. Totodată, elemente pozitive din perspectiva dinamicii viitoare a inflației este scăderea prețurilor la combustibili, care va accelera în următoarea perioadă pe fondul prăbușirii recente a prețurilor internaționale la țiței.
Când ar putea BNR să livreze primele scăderi de dobândă și ce condiții trebuiesc îndeplinite
Analiștii spuneau în februarie că traiectoria fiscală a Guvernului și atingerea țintei de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă doar cu măsuri fiscale suplimentare pentru majorarea intrărilor – măsuri care ar fi echivalente cu 0,6-0,7% din PIB.
Accentuarea riscului de recesiune crește însă inclusiv riscul ca deficitul bugetar să iasă din traiectorie.
Vlad Ioniță, economist la BCR, afirma vineri că banca anticipează reluarea ciclului de scădere al dobânzilor de către BNR în luna august, cu trei scăderi de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la o rată a dobânzii cheie de 5,75% în 2025, cu riscuri pentru mai puține scăderi în funcție de ce se întâmplă pe plan fiscal și politic.
Banca Națională a oprit ciclul de tăiere în octombrie din cauza presiunilor inflaționiste.
Totodată, ING anticipează două scăderi de dobândă din partea BNR în acest an, în a doua parte a anului, cu condiția îndeplinirii unor anumite condiții, în special în ceea ce privește temperarea presiunilor inflaționiste și relaxarea politicii monetare de către alte bănci centrale – Fed, BCE, Banca Națională a Poloniei.
Potrivit acestora, riscul cel mai mare care apare din războaiele comerciale de pe plan extern este cel de stagflație.
Relevant pentru scăderi de dobândă din partea BNR: Diferența între inflație și dobânda cheie
Economia românească se găsește în acest moment într-o perioadă de reajustare a ciclului economic, stimulată de impulsul fiscal record al guvernului (7-8% deficit bugetar raportat la PIB) și majorarea veniturilor populației, care trag în sus consumul de bunuri din import, iar în același timp confruntată cu cerere externă slabă în industrie și IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului bugetar, puternic inflaționist. Totodată, incertitudinea politică și cea de pe frontul comercial reprezintă noi elemente de risc.
Relevant pentru noi scăderi de dobândă este cât de mare este diferența între rata cheie de dobândă a BNR și rata anuală a inflației, care arată cât spațiu pentru noi reduceri are banca centrală. Până acum, oficialii BNR au semnalat intenția de a păstra dobânzile real pozitive (un anumit grad de restrictivitate) pentru ceva timp, inclusiv pentru a contrabalansa deficitul bugetar record și în corelație cu intențiile bancherilor centrali de la băncile mari.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
***
Urmărește-ne pe Google News
