Anul 2025 a adus progrese limitate pentru transportul feroviar de călători din România, arată bilanțul realizat de Asociația Pro Infrastructură (API). Câștigurile pentru călători sunt extrem de modeste, în condițiile în care multe proiecte continuă să fie blocate din cauza birocrației.
Pe ruta Arad – Deva, au fost deschise trei sectoare modernizate: Bata/Bătuța (18 km, cu tunel de 700 m și două poduri peste Mureș), Vărădia (1 km) și Vețel (6 km cu trei poduri peste Mureș). Conform API, timpul de parcurs între Arad și Deva rămâne la aproximativ două ore cu trenurile InterCity, similar cu 1995. Economia de timp pe aceste sectoare este de câteva minute în prezent, urmând ca viteza maximă de 160 km/h să permită reduceri semnificative în viitor (în 2030 trenurile ar urma să facă puțin peste o oră între Arad și Deva).
Pe magistrala Brașov – Sighișoara, modernizările din 2025 au vizat sectoarele Bod – Stupini (6,6 km), Apața – Augustin (3 km) și gara Racoș (2,6 km). Totuși, timpul de mers între Brașov și Sighișoara a crescut la 3 ore și 36 de minute, comparativ cu două ore în trecut, din cauza lucrărilor în desfășurare.
Pe coridorul Timișoara – Lugoj, FCC a deschis aproximativ 13 km de fir nou, însă fără câștiguri de timp semnificative, pentru că se lucrează încă la al doilea fir. Ciotul dintre Episcopia Bihor și frontieră (5,6 km) nu influențează semnificativ timpii de călătorie.
În total, modernizările din 2025 au adus aproximativ 60 km de fir simplu nou dat în trafic, cu economii de timp minime pentru călători
API notează că, în total, modernizările din 2025 au adus aproximativ 60 km de fir simplu nou dat în trafic, cu economii de timp minime pentru călători. În schimb, reconstrucția finalizată pe Simeria – Sighișoara (164 km) va permite, în 2026, ramele Alstom Coradia Stream să parcurgă traseul în 96 de minute cu trei opriri, mult mai rapid decât în 1995.
Problemele majore rămân blocajele birocratice, cum ar fi Poieni – Vadu Crișului pe Cluj – Oradea, și Cața – Sighișoara, precum și întârzierile în recepția sistemului ERTMS pe Curtici – Arad – Ghioroc și Simeria – Sighișoara.
”Să menționăm și marile nereușite la capitolul modernizări în 2025. Cum ar fi blocarea mai mult de un an a sectorului Poieni-Vadu Crișului de pe Cluj-Oradea. Cauza absurdă este neasumarea de către Apele Române a nivelului de inundații pe Crișul Repede. Se pare că se revine la nivelul prevăzut inițial, deci s-a pierdut vremea aiurea și se vor pierde și banii PNRR.
Avem blocaje birocratice majore și pe Cața-Sighișoara. Proiectul inițial este slab, execuția lui a dus la alunecări de teren nerezolvate de vreo 4 ani și lucrările abandonate în teren arată că nu s-au găsit soluții în cel puțin trei punte critice. Grav este și că București-Câmpina are deja peste 20 de ani de la modernizare și trenurile nu mai reușesc să facă timpii de mers. Este nevoie urgentă de bani de întreținere și reparații. Un alt minus în 2025: tot nu s-a reușit recepția ERTMS pe Curtici-Arad-Ghioroc și Simeria-Sighișoara”, transmite Asociația.
În cadrul programului Quick Wins din PNRR, s-au finalizat 100 km de lucrări conform API, față de 140 km raportate de ministrul Transporturilor. API precizează că aceste lucrări nu includ electrificarea completă, semnalizarea modernizată sau refacerea fundației căii.
În materie de tracțiune, 2025 a adus 36 de locomotive moderne reconstruite și 60 de vagoane noi livrate, îmbunătățind fiabilitatea trenurilor InterCity și internaționale. De asemenea, au sosit 10 rame Alstom Coradia Stream, iar trei rame au fost recepționate în decembrie 2025.
API subliniază că, în pofida acestor livrări, nevoile reale de modernizare rămân semnificative, iar rezultatele vizibile pentru călători, în termeni de timp economisit și confort, sunt limitate în prezent.
(Citește și: ”Memorandum Grecia – Bulgaria – România: Coridor multimodal vertical pentru a lega, rutier și feroviar, Marea Egee și Marea Neagră”)
***