Comisia Europeană a adoptat miercuri proiectul Legii Acceleratorului Industrial (IAA), care vizează stimularea producătorilor locali de turbine eoliene, panouri solare sau baterii pentru vehicule electrice. Decizia vine după dispute și amânări de luni de zile.
Legislația definește o preferință pentru „Fabricat în UE” și pentru emisii reduse de carbon la achizițiile efectuate de administrațiile publice, în special cele legate de politicile climatice.
În proiectul dat publicității miercuri este prevăzut un termen de 6 luni pentru a fi admise în program și țări terțe europene considerate prietenoase, cum ar fi Marea Britanie sau Elveția.
Potrivit Comisiei, Actul privind Acceleratorul Industrial (IAA) va stimula producția, va dezvolta întreprinderile și va crea locuri de muncă în UE, sprijinind în același timp decarbonatarea fabricilor, trecerea la tehnologii „verzi” și atingerea obiectivului „net-zero” până în 2050, cu ținta intermediară, reducerea cu 90% a emisiilor până în 2040.
Vizate sunt industriile mari consumatoare de energie. Astfel, IAA are în vedere decarbonatarea în sectoare considerate strategice:
metalurgia în general și siderurgia în special, cimentul, aluminiul primar, automobile electrice, turbine eoliene și panouri fotovoltaice.
Un domeniu care urmează a fi reglementat strict din punct de vedere al emisiilor este petrochimia și industria chimică.
„Acest lucru va consolida capacitățile de producție europene și va stimula cererea de tehnologii și produse curate fabricate în Europa.
Actul include cerința ca statele membre să instituie un proces unic de autorizare digitală pentru a accelera și a simplifica proiectele industriale”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.
Relansarea industriei prelucrătoare – praguri minime de produse europene pentru a beneficia de fonduri publice
Prin programul „Made in UE” se speră să se diminueze dependența UE de produsele industriale „Made in China” care fac concurență neloială producătorilor autohtoni.
În 2024, ponderea industriei în PIB-ul Uniunii Europene a scăzut la 14,3% din total, scăderile cele mai mari înregistrându-se în industria chimică, metalurgie și materiale de construcții.
IAA are ca obiectiv relansarea industriei prelucrătoare în special, a cărei pondere ar trebui să ajungă la 20% în PIB-ul UE până în 2035, cu o scădere drastică a emisiilor de carbon.
„Ceea ce vă prezint astăzi este mai mult decât o simplă modificare a procedurilor operaționale; este o schimbare de doctrină – una care era de neconceput acum doar câteva luni”, a declarat comisarul responsabil cu industria UE, Stephane Sejourne.
În acest scop, firmele care doresc să beneficieze de fonduri publice trebuie să respecte praguri minime pentru piese și componente fabricate în UE iar investițiile de peste 100 de milioane de euro ale investitorilor non-europeni trebuie să se supună unor noi reglementări, inclusiv obligația de a angaja personal din UE.
În joc sunt aproximativ 600.000 de locuri de muncă, despre care Bruxelles-ul crede că s-ar putea pierde în următorul deceniu dacă declinul industrial al blocului comunitar continuă pe traiectoria actuală.
Ce este „Europa”? Disputa Franța – Germania
Inițial așteptate anul trecut, măsurile susținute puternic de Franța au fost respinse de mai multe ori din cauza dezacordurilor, unii susținând că acestea contravin spiritului pro-liber schimb al UE.
O mare dispută a generat definirea geografică a conceptului „Made in EU”.
Germania, cea mai mare economie din UE, cu mare excedent comercial a dorit ca partenerii comerciali să fie echivalați cu statele membre, într-o abordare extinsă a conceptului.
Bruxelles a acceptat un compromis pe baza principiului reciprocității în domeniul reglementărilor tarifare și al politicilor publice. Sunt asimilate cu statele europene, cele care au acorduri încheiate cu UE care permit companiilor europene să acceseze bani publici în aceleași condiții cu firmele locale din sectoarele industriale care sunt cuprinse în IAA.
Altele – precum Canada – care acordă întâietate producătorilor locali vor fi excluse dacă nu își schimbă abordarea, a declarat un oficial al UE, citat de Politico, menționând că regulile vor fi folosite ca instrument comercial pentru a negocia un acces mai bun pe terțe piețe pentru companiile din UE.
Printre partenerii comerciali ai UE care și-au manifestat îngrijorarea se numără țări precum Turcia, Marea Britanie, China și Japonia. Urmează a fi întocmită o listă cu partenerii „prietenoși” și una cu țările excluse de la programul „Made in EU”.
Guvernele care utilizează fonduri europene pentru realizarea de proiecte de infrastructură, în mod obligatoriu se vor asigura că respectă o cotă minimă de oțel, ciment și aluminiu fabricat în Europa cu emisii reduse de carbon.
Producătorii de vehicule electrice (EV) vor trebui să se asigure că cel puțin 70% din piesele și componentele mașinilor lor sunt fabricate în UE pentru a putea accesa bani publici.
Reguli similare se vor aplica bateriilor, energiei solare, eoliene și nucleare.
Selecția investițiilor
Proiectul IAA reglementează și condițiile în care entități non-europene pot efectua investiții de peste 100 mil euro în „sectoare strategice emergente”, cum ar fi producția de baterii și vehicule electrice.
Acestea intră în vigoare atunci când este implicat un investitor dintr-o țară care deține peste 40% din capacitatea de producție globală în acel sector – o referință implicită la dominația Chinei în aceste domenii.
Pentru ca astfel de proiecte să fie aprobate, investitorii străini trebuie să îndeplinească patru din șase condiții, inclusiv angajarea a cel puțin 50% din lucrători din UE, deținerea a maximum 49% din compania mixtă înființată în UE și transmiterea know-how-ului tehnologic.
Acest lucru a fost menit să contracareze cazurile în care firmele chineze înființează o fabrică în UE care angajează în principal lucrători chinezi cu „foarte puțină valoare adăugată locală”, a declarat oficialul UE, care a vorbit sub condiția anonimatului.
Conform analiștilor, condițiile sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor verzi din UE și a proteja producătorii locali de concurența neloială din partea rivalilor chinezi puternic subvenționați.
Scopul este de a se asigura că banii contribuabililor UE sunt „folosiți strategic pentru a consolida baza industrială a Europei – mai degrabă decât pentru a subvenționa supracapacitatea de producție chineză”, a declarat Neil Makaroff de la grupul de reflecție climatic Strategic Perspectives.
Unii experți pun la îndoială eficiența inițiativei UE
„Dacă obiectivul politic este de a ne asigura că industria autohtonă nu este distrusă de China, cred că avem instrumente mai bune”, a declarat Niclas Poitiers, specialist în comerț internațional la grupul de reflecție Bruegel, menționând regulile care conferă UE puterea de a investiga și contracara subvențiile străine neloiale.
Karoline Kampermann, director în cadrul Asociația Constructorilor Germani de Automobile (VDA), avertizează că „noile măsuri, percepute ca protecționiste, care ar putea include reglementări privind conținutul local, riscă să declanșeze o ripostă din partea altor țări”.
Turcia, un hub important pentru producția unor mărci precum Toyota, Stellantis, Hyundai și Renault, ar putea fi afectată de noile reguli. Reprezentanții industriei auto turce avertizează că excluderea sa ar reprezenta „un risc major pentru mediul de investiții”.
Propunerea legislativă urmează să fie supusă aprobării statelor UE și a Parlamentului European.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Optimistul, negurosul și periculosul an 2026 pentru România”)
Cititi si: Constructorii auto europeni, indeciși cu privire la inițiativa „made in Europe” a Bruxelles-ului
***
Urmărește-ne pe Google News
