Australia va stabili la 16 ani vârsta minimă de la care minorii pot accesa reţelele de socializare, a anunțat joi premierul Anthony Albanese, promiţând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie ce nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori.
„Aceasta este (o măsură – n.red.) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru”, a declarat el, citate AFP, agenție preluată News.ro.
Albanese a anunţat viitoarea legislaţie în septembrie, dar nu era clar la acel moment limita de vârstă pentru care urma să se aplice interdicția – 14 sau 16 ani.
Platformele vor fi responsabile
Giganţii tehnologici şi platformele de reţele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinţii care sunt „îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor”.
„Responsabilitatea nu va aparţine părinţilor sau tinerilor. Nu vor exista sancţiuni pentru utilizatori”, a adăugat el.
Propunerile anterioare de a introduce o limită de vârstă pentru reţelele de socializare s-au bucurat de un sprijin bipartizan larg în Australia.
Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.
Ponderea adolescenților români cu simptome de „utilizare problematică a reţelelor sociale”, dublă față de media celor 44 de state studiate de OMS
În 2022, 11% dintre adolescenţi cu vârste de 11, 13 și 15 ani prezentau semne de utilizare problematică a reţelelor sociale, comparativ cu doar 7% în 2018, conform studiului Comportamentul de sănătate la copiii cu vârsta școlară (HBSC), publicat în septembrie de Organizația Mondială a Sănătății.
România, una dintre țările cu o extindere relativ redusă a folosirii internetului în gospodării, înregistrează cea mai mare prevalență a acestor cazuri de utilizare problematică (22%), dar și cel mai mare avans al acestei categorii, în cei patru ani precedenți colectării datelor.
Recordul absolut este înregistrat în cazul adolescentelor de 13 și 15 ani din România, unde prevalența utilizării problematice a rețelelor sociale (problematic SMU) atinge 28% din totalul tinerelor ce folosesc social media.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de persoane tinere, cuvârste de 11, 13 şi 15 ani din 44 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Canada.
Simptomele „utilizării problematice a reţelelor sociale” sunt asemănătoare cu cele ale dependenţei: incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă şi abandonare a altor activităţi în favoarea reţelelor sociale şi alte consecinţe negative ale utilizării excesive în viaţa de zi cu zi.
(Citește și: Ponderea adolescenților români cu simptome de „utilizare problematică a reţelelor sociale”, dublă față de media celor 44 de state studiate de OMS)
****
Urmărește-ne pe Google News
