Principalii indicatori economici ai României, în special nivelul ridicat al deficitului bugetar – a cărui corecție a presupus introducerea unor măsuri de austeritate – sugerează o economie aflată în dificultate, poate chiar riscul unui colaps, risc cu care se confruntă și Franța și cu care s-a confruntat Grecia în anii 2010, potrivit unei analize Euractiv.
Totuși, România are o serie de factori atenuanți, care o pot trage înapoi de pe marginea prăpastiei.
Jurnaliștii avertizează că măsurile menite să corecteze traseul economic al României „ar putea adânci criza politică a țării, înstrăinând și mai mult o populație deja profund nemulțumită.”
Spre deosebire de Franța – aflată într-o luptă tot mai disperată împotriva extremismului politic – în România forțele de extremă dreapta au câștigat deja alegeri naționale, notează ei. „Un factor semnificativ al sprijinului pentru extrema dreaptă din România este eșecul clasei politice de a reforma modelul economic defect al țării”, a remarcat recent Veronica Anghel, profesor la European University Institute, într-un articol din Foreign Affairs.
Analiștii avertizează, de asemenea, că victoria la limită a candidatului liberal, pro-occidental, Nicușor Dan, împotriva unui alt candidat de extremă dreapta, în alegerile repetate din mai, a cumpărat României – stat crucial strategic la Marea Neagră – un timp limitat pentru a-și pune economia în ordine. „Ordinea liberală din România a supraviețuit, deocamdată”, a spus Anghel. „Dar stă pe un teren alarmant de fragil.”
Fantomele crizelor trecute
Jurnaliștii străini notează că România se bucură totuși de o serie de factori.
În primul rând, deși nivelurile deficitului României sunt uriașe, nivelul datoriei rămâne remarcabil de scăzut – cel puțin prin standarde europene. Raportul datorie/PIB de 55,8%, deși în creștere rapidă, este mult sub plafonul oficial al UE de 60% și sub media UE de 81,8%. (Prin comparație, raportul datorie/PIB al Greciei era de aproape 130% la începutul crizei zonei euro, în 2009.)
În al doilea rând, deși pachetul de austeritate al României este probabil să afecteze creșterea, este aproape sigur că nu va ajunge la contracția colosală de 25% pe care a suferit-o Grecia în deceniul trecut. ING prevede că economia României va crește cu 0,3% anul acesta și cu 1,7% în 2026, alte prognoze fiind chiar mai favorabile.
În al treilea rând, și poate cel mai important, România nu este membră a zonei euro, ceea ce îi oferă mai multă libertate să-și adapteze politica monetară pentru a stimula creșterea economică și limitează riscul de „contagiune” financiară asupra restului zonei euro.
Piețele financiare mizează pe redresarea situației economice
„În opinia mea, deficitul României nu reprezintă un risc major pentru UE, iar riscurile pentru România sunt oarecum limitate”, a spus Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel, un think tank de politici europene.
Darvas a adăugat că piețele financiare, de asemenea, nu par să creadă că un colaps de tip grecesc este iminent, având în vedere că costurile de împrumut ale României sunt de aproximativ șase ori mai mici decât cele ale Greciei în vârful crizei zonei euro, când randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale acesteia a atins 44%.
„Piețele financiare evaluează că datoria României este mai costisitoare decât a Franței și Italiei și, evident, a Germaniei”, a spus Darvas. „Dar nu semnalează că România ar fi în pericol de colaps fiscal iminent – probabil pentru că se așteaptă ca ajustarea fiscală să fie făcută.”
O comparație cu Grecia anilor 2010, însă, este aproape sigur corectă, notează publicația – și anume că „eforturile României de reducere a deficitului sunt susceptibile să amplifice instabilitatea politică în anii următori.”
(Citește și: ”Ce se întâmplă cu economia. Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru creșterea PIB cu doar +0,6%: ne țin pe plus impozitele nete pe produs”)
***
Urmărește-ne pe Google News
