ANAF a declanşat Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, o amplă acțiune de verificare a adreselor la care sunt întregistrate mai multe firme. O primã evaluare, inițiată de ANAF după publicarea raportului Curții de Conturi ce făcea o radiografie a acestui fenomen, s-a constatat cã un numãr de peste 20.000 de societãţi au declarat domiciliul fiscal şi, respectiv, sediul social la adrese unde figureazã înregistrate între 10 şi 1.500 de societãţi în aceeaşi locaţie.
”Direcţia Generalã Antifraudã Fiscalã acţioneazã permanent pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Experienţa instituţionalã a relevat faptul cã existenţa unui numãr semnificativ de sedii sociale/domicilii fiscale declarate la adrese la care nu pot exista condiţii decente pentru desfãşurarea unor activitãţii lucrative, în mod real, precum adrese cu destinaţia exclusivã de locuinţe sau chiar adrese la care nu existã nicio amenajare a spaţiului, respectiv nicio condiţie pentru o prezenţã umanã, reprezintã un indiciu redutabil pentru activitãţi ce depãşesc sfera unui comportament fiscal normal.(de exemplu: peste 1.500 de societãţi cu domiciul fiscal/sediul social declarat la aceeaşi adresã)”, a transmis, vineri, ANAF, într-un comunicat de presă.
”Contribuabilii grupaţi la aceste adrese prezintã indiciile unui risc fiscal semnificativ la declararea corectã a obligaţiilor fiscale precum şi la plata acestora cãtre bugetul general consolidat al statului, risc accentuat şi de înregistrarea în scopuri de TVA a acestor entitãţi”, precizează ANAF, fără a explica lipsa de interes manifestat până acum pentru acest amplu fenomen cauzator de pagube importante la buget.
”Unele dintre aceste entitãţi sunt utilizate inclusiv în circuite tranzacţionale fictive generând prejudicii semnificative bugetului general consolidat al statului. Comportamentul fiscal al contribuabililor care se regãsesc în aceastã situaţie este evaluat pe baza analizei de risc, prin evaluarea integralã şi integratã a datelor de interes fiscal disponibile la nivelul ANAF”, mai spune comunicatul ANAF.
”Precizãm faptul cã în unele locaţii la care au fost efectuate verificãri pânã în prezent, condiţiile identificate par a fi incompatibile cu desfãşurarea unor activitãţi de cãtre contribuabili de bunã-credinţã. Spre exemplificare, vã transmitem şi o serie de înregistrãri video/imagini foto cu locaţii unde au fost iniţiate controale antifraudã şi unde numãrul de entitãţi care deţin declarat sediul social şi domiciliul fiscal este în prezent chiar şi de peste 1.500 de societãţi”, mai transmit oficialii ANAF.
Ce urmează
- ”Toate aceste societãţi vor fi analizate şi se va proceda în consecinţã, potrivit legii. Mãsurile legale aplicate vor fi adecvate riscului fiscal identificat, acestea putând consta în declararea în inactivitate fiscalã şi chiar sesizarea organelor de urmãrire penalã, dacã sunt constatate împrejurãri privind sãvârşirea unor fapte prevazute de legea penalã, conform domeniului de competenţã al ANAF”.
- În analize se va avea în vedere istoricul fiecãrei societãţi pentru a evalua obiectiv situaţia fiscalã, dar şi persoanele fizice care au generat eventualele prejudicii sau care au efectuat operaţiuni ilegale pentru a se sustrage de la executarea silitã şi pentru a îngreuna colectarea creanţelor fiscale declarate.
Raportul ce a forțat ANAF să declanșeze „Operațiunea Cuibul cu Fantome”
La 2.440 de adrese din România figurează 47.513 de firme ce însumează datorii la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde lei, menționează un raport al unui audit de conformitate realizat la ANAF de către Curtea de Conturi, publicat la începutul lunii iunie.
Aceste ”incubatoare de societăți” au ”o influență semnificativă în economia TVA” – spune analizaâ.
Deși acest fenomen din ce în ce mai sofisticat este ușor de depistat și este generează o parte din gap-ul de TVA, experții Curții de Conturi au constatat că el nu a fost inclus pe lista riscurilor de evaziune fiscală și spălare de bani și nici nu au fost inițiate modificări legislative de stopare a lui.
Raportul foarte minuțios și dur la adresa la adresa ANAF realizat de Curtea de Conturi cuprinde mai multe tipuri de nereguli din activitatea Fiscului, nereguli ce explică rezultatele slabe în colectarea veniturilor statului, care au contribuit la situația bugetară gravă în care se află acum România.
Raportul Curții de Conturi: Aceste societăți au „o influență semnificativă în economia TVA”
Curtea de Conturi preciza că aceste cazuri ar crește eficiența recuperării creanțelor bugetare, firmele implicate în mecanismul surprins în raport având „o influență semnificativă în economia TVA”:
- Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale cu atribuții în domeniul stabilirii riscului fiscal.
- Analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite ANAF să identifice acele grupuri formate din juriști, contabili, consultanți fiscali specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a ”îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind astfel de orice eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale.
- Identificarea și cunoașterea acestor adevărate ”cuiburi” sau ”incubatoare” de firme ce au sediul înregistrat la aceeași adresă precum și a persoanelor care oferă aceste servicii de găzduire și transfer al acțiunilor /părților sociale către alte persoane fizice greu identificabile vor permite organelor fiscale să întreprindă măsuri legale cu eficiență sporită pe linia luptei împotriva evaziunii fiscale și a recuperării creanțelor bugetare.
- Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale care au o existență ce ar trebui să ridice semne de întrebare organelor fiscale prin riscul determinat de funcționarea ”la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică au cod valabil de TVA și sunt parte din circuitele de deductibilitate a TVA, având o influență semnificativă în economia TVA.
(Citește și: Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Cat de nesimtiti sunteti…
Au „descoperit” niste chestii – pe bune, le-ati descoperit??? Si cam cati ani si cat efort v-a luat ca sa le descoperiti???
Pana mai deunazi (cand, in spiritul transparentei, a redus aproape de zero accesul publicului la datele despre firme) platforma ONRC avea printre criteriile de selectie/cautare adresa la care e inregistrata firma.
Gaseai o firma dubioasa, cautai dupa adresa ei de inregistrare si gaseai inca 10, 100, 1000 inregistrate la aceeasi adresa. Cautarea era GRATUITA si dura o fractiune de secunda.
Acum nu se mai poate, prietenii stiu de ce, dar ANAF, ca institutie publica, CU CERTITUDINE are acces total la baza de date a ONRC (si la oricare alta baza de date, la urma urmelor). Oricine de la ANAF care nu e complet retardat poate face in cateva minute – MINUTE, nu luni, sau ani, sau decenii!!! – un clasament al adreselor cu cele mai multe firme inregistrate la adresa respectiva.
Asta, sigur, daca vor si daca li se da voie.
Faptul ca n-au facut-o pana acum – si incearca in continuare toate tertipurile ca sa n-o faca – este limpede. Nu mi-e clar daca nu vor, sau daca nu li se da voie.