Integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, a îmbunătățit semnificativ economia UE, precizează al patrulea raport State of Eschengen, publicat miercuri de Comisia Europeană, care trece în revistă evoluțiile din ultimul an și stabilește prioritățile pentru anul următor.
„Aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen consolidează în mod semnificativ economia UE și este o dovadă a faptului că statele membre sunt pe deplin angajate să îmbunătățească în continuare cooperarea în cadrul Schengen”, menționează documentul.
Raportul ce analizează funcționarea spațiului Schengen vine înaintea Consiliului Schengen din iunie, care va sărbători 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen.
Comisia evaluează anual starea spațiului Schengen, începând din 2022, anul în care au fost instituite Consiliul Schengen, ciclul Schengen și noul cadru de evaluare Schengen. Acest exercițiu marchează continuarea punerii în aplicare a inițiativei Comisiei de a consolida guvernanța comună a spațiului Schengen și de a asigura un răspuns structurat, coordonat și comun la provocările acestuia.
Raportul menționează, printre altele, că Schengen a fost și anul trecut cea mai vizitată destinație din lume, primind peste o jumătate de miliard de vizitatori și stimulând creșterea economică în întreaga Uniune.
Starea spațiului Schengen
- Aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen consolidează în mod semnificativ economia UE și este o dovadă a faptului că statele membre sunt pe deplin angajate să îmbunătățească în continuare cooperarea în cadrul Schengen.
- În plus, cerințele Schengen au devenit un aspect crucial al procesului de extindere a UE, întrucât toate țările candidate trebuie să dispună de sisteme naționale de guvernanță Schengen pe deplin funcționale până în momentul admiterii lor în UE.
- Eforturile intensificate ale UE au dus la o scădere a trecerilor neregulamentare la frontierele externe ale spațiului Schengen, cu aproximativ 240.000 de detecții – cel mai scăzut nivel din 2021.
Normele Schengen sunt bine aplicate, dar eforturile trebuie să continue în următoarele domenii:
- Consolidarea în continuare a guvernanței politice și operaționale. Partajarea unui spațiu fără frontiere interne se bazează pe încredere. Aceasta necesită punerea în aplicare eficientă a normelor convenite și utilizarea unor instrumente, informații, resurse și infrastructuri comune. Comisia va continua să urmărească progresele înregistrate prin intermediul Tabloului de bord Schengen anual și să consolideze în continuare mecanismul Schengen de evaluare și monitorizare. Aceasta include sisteme atât în țările Schengen, cât și în țările candidate la aderarea la UE.
- Accelerarea punerii în aplicare a cadrului de digitalizare pentru prevenirea riscurilor de securitate. Acest lucru este esențial pentru viitoarea lansare a sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Continuarea investițiilor în cercetare și inovare este esențială pentru a proteja spațiul Schengen utilizând soluții europene de ultimă generație în viitor.
- Adaptarea la evoluția peisajului de securitate prin intermediul unei imagini comune a informațiilor, al unor acțiuni operaționale comune și al unei cooperări mai strânse între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv în regiunile de frontieră internă. După cum s-a anunțat în ProtectEU – Strategia europeană de securitate internă, Comisia va depune eforturi pentru crearea unui grup la nivel înalt privind viitorul cooperării operaționale în materie de aplicare a legii în spațiul Schengen.
- Pregătirea mult dincolo de frontierele noastre prin aprofundarea relațiilor cu țările partenere din vecinătatea noastră și din afara acesteia. Europol și statele membre și-au intensificat activitatea în ultimii ani pentru a îmbunătăți transmiterea și prelucrarea informațiilor din țări terțe cheie. Frontex și-a consolidat, de asemenea, sprijinul acordat țărilor candidate.
- Măsuri eficiente de returnare a persoanelor care nu au dreptul legal de a rămâne în UE. În 2024, s-a înregistrat o creștere de aproape 12% a returnărilor resortisanților țărilor terțe fără drept de ședere în spațiul Schengen, însă rata globală de returnare trebuie să crească în continuare. Pentru a sprijini statele membre, Comisia a realizat anul trecut o evaluare Schengen, identificând cele mai bune practici pentru returnări mai rapide și mai eficiente.
- Acțiune coordonată în spațiul Schengen: schimbul rapid și eficient de informații între autoritățile de aplicare a legii rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenire și combatere a criminalității. UE dispune deja de instrumente solide pentru cunoașterea situației și analiza riscurilor, precum EUROSUR și Sistemul de informații Schengen. Comisia, împreună cu coordonatorul Schengen, va continua să sprijine statele membre în vederea unei cooperări eficiente în ceea ce privește aplicarea operațională transfrontalieră a legii.
(Citește și: Aderarea completă la Schengen – mai avantajat importul decât exportul: deficitul comercial a crescut cu 38,5% față de ianuarie 2024)
****
Urmărește-ne pe Google News
