Infrastructura blocului comunitar nu este încă pregătită pentru mobilizarea rapidă a trupelor și echipamentelor militare pe întregul continent și este nevoie de o investiție inițială de 70 de miliarde de euro pentru a o adapta urgent, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citat de Euronews.
Comisia Europeană a identificat deja 500 de proiecte prioritare – inclusiv extinderea porturilor și aeroporturilor, lărgirea tunelurilor și consolidarea podurilor feroviare – care vor trebui actualizate pentru deplasări de personal și echipamente în cadrul UE și către țările partenere.
„Trebuie să dezvoltăm această infrastructură în conformitate cu planificarea NATO. Apoi trebuie să vedem, de asemenea, necesitatea de a stabili o apărare sau o protecție foarte eficientă a acestor puncte de infrastructură de importanță strategică și, în plus, trebuie să analizăm cerințele legale”, a declarat Andrius Kubilius.
Mobilitatea militară nu înseamnă doar să dispui de echipamente de apărare și de trupe, ci și să ai capacitatea de a le mobiliza rapid pentru a acționa ca un factor de descurajare împotriva oricărui potențial atacator.
Birocrația, procedurile nearmonizate și lipsa unei infrastructuri adecvate împiedică în prezent capacitatea forțelor armate ale UE și ale aliaților săi de a se pregăti eficient pentru viitor împotriva oricărei potențiale agresiuni. De exemplu, tancurilor dintr-un stat membru li s-a refuzat trecerea prin alt stat membru din cauza depășirii limitelor de greutate stabilite de reglementările privind traficul rutier, a precizat organismul de supraveghere financiară al UE într-un raport recent.
Ideea creării unui spațiu Schengen militar a fost vehiculată timp de un deceniu, dar după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, ea a căpătat un nou impuls, în special acum când UE se reînarmează și își consolidează capacitățile de apărare.
„Când vine războiul, trebuie să ai o industrie dezvoltată la un nivel ridicat pentru a putea întreține, repara și produce arme noi. Și, de asemenea, trebuie să ai o astfel de industrie nu departe de o posibilă zonă de conflict”, a susținut Kubilius.
Pentru a accelera descurajarea independentă a Europei și sprijinul pentru Ucraina, blocul și statele sale membre vor trebui „să simplifice și să raționalizeze imediat reglementările și procedurile și să asigure accesul prioritar al forțelor armate la facilitățile de transport, rețele și active”, potrivit cărții albe privind pregătirea pentru apărare, publicată săptămâna trecută.
Înaltul diplomat al UE, Kaja Kallas, și Kubilius vor revizui toată legislația existentă cu impact asupra mobilității militare, vor cartografia și moderniza toate infrastructurile critice de transport necesare și vor adopta o comunicare comună pe această temă în cursul acestui an.
Alocare modestă pentru perioada 2021-2027
44% din bugetul UE pentru mobilitate militară a mers către Polonia, Letonia, Lituania și Germania, iar alocarea totală pentru perioada 2021-2027 rămâne relativ modestă în comparație cu nevoile reale, a avertizat luna trecută Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene (CCE) .
În plus, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE a alocat întregul buget de 1,7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, ca un semnal politic, creând un potențial deficit de finanțare de peste patru ani până la următoarea perioadă bugetară, a declarat organismul de supraveghere financiară al UE cu sediul la Luxemburg.
Comisia Europeană va prezenta probabil o propunere pentru ca statele membre să poată utiliza fondurile de coeziune necheltuite pentru apărare la sfârșitul acestei săptămâni – și același lucru s-ar putea întâmpla cu fondurile necheltuite pentru transport, a declarat Kubilius.
„Ar trebui să căutăm toate posibilitățile (…) deoarece investiția în industria de apărare este, de asemenea, o investiție în dezvoltarea economică. Este vorba de crearea de noi locuri de muncă”, a subliniat comisarul.
Kubilius nu s-a angajat cu privire la nicio alocare specială pentru apărare și securitate în cadrul următorului buget UE pe termen lung (așa-numitul cadru financiar multianual 2028-34), dar a subliniat valoarea adăugată a programelor UE existente pentru apărare.
„Putem aduce o valoare adăugată foarte necesară, în special prin stimularea achizițiilor comune, mai multe achiziții europene și mai multe standarde NATO și interoperabilitate”, a declarat Kubilius, adăugând: „Dar aceste programe trebuie să aibă și putere financiară”.
(Citește și: „Discuțiile SUA – Rusia, primele detalii. Marea Neagră – miza care privește și România. Rușii au atacat cu rachete un oraș din Ucraina chiar în timpul negocierilor de la Riad”)
***
Urmărește-ne pe Google News
