Liderii reformiști din UE au cerut joi, în cadrul summit-ului informal al Consiliului European de la castelul Alden Biesen din Belgia, un acord al șefilor de state și de guverne pe o foaie de parcurs pentru măsurile de îmbunătățire a competitivității economiei europene.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în prima parte a zilei că „trebuie să acționăm rapid”, acesta precizând că, dacă până în iunie nu vor fi înregistrate suficiente progrese în ceea ce privește reformele structurale din cauza opoziției unora dintre state, va fi explorată opțiunea ”cooperării consolidate” – un mecanism care permite înaintarea pe anumite dosare de reformă europeană cu acordul a doar 9 state membre.
Semnalul de la Macron vine în condițiile în care liderii europeni doresc acțiuni concrete în acest an.
Amintim că miercuri, la European Industry Summit 2026 din Antwerp, Belgia, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a dat de înțeles că există un grup de state horărât să accelereze procesul de reforme structurale, în format restrâns, prin acest mecanism de cooperare consolidată.
”Obiectivul meu este implementarea la nivelul tuturor celor 27, dar dacă va fi necesar pentru a accelera procesul, vom recurge la cooperarea consolidată”, a spus von der Leyen, ea referindu-se la proiectul Uniunii Piețelor de Capital, în negociere la nivelul UE de peste 10 ani.
Premierul belgian, apropiat de Merz, a insistat pe un plan concret pentru a stimula economia și a reduce barierele care o grevează
Premierul belgian Bart De Wever a spus joi că liderii Europei trebuie să vină cu un plan concret de acțiune la acest summit informal pentru a stimula economia blocului pe termen scurt.
„Lentoarea, stagnarea, lipsa de progres îi împing pe oameni la disperare. Așadar, cred că astăzi trebuie să ne concentrăm pe lucrurile care trebuie realizate pe termen scurt. Trebuie să prezentăm cât mai curând o foaie de parcurs pentru anii următori, pentru a arăta că vom face efectiv ceea ce este necesar pentru a menține Europa competitivă”, a declarat el pentru Radio 1, un radio belgian.
De Wever a insistat pe măsuri ferme și clare privind reducerea costului energiei și reducerea birocrația.
Meloni: Alianța Roma–Berlin nu este împotriva Franței
În același timp, biroul de presă al premierului italian a transmis că liderii reformiști, cu viziuni similare, se vor reuni din nou fix înaintea summitului din martie pentru a-și armoniza pozițiile. O astfel de întâlnire a avut loc și joi dimineață, întâlnire la care a participat și președintele României Nicușor Dan.
Meloni a mai declarat joi că „există cu siguranță un motor germano-italian, există convergență cu cancelarul Merz în multe dosare” și că alianța Roma–Berlin nu este în orientate în detrimentul Franței.
„Suntem recunoscători lui Friedrich, pentru că facem o treabă bună împreună”, a spus ea, subliniind că scopul nu este izolarea Franței. „Ne consolidăm cooperarea bilaterală, dar nu împotriva altcuiva”, a adăugat Meloni.
Merz: Macron și cu mine suntem aliniați — în majoritatea cazurilor
Totodată, după o întâlnire bilaterală, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au încercat să transmită un mesaj de unitate.
„Sunt bucuros că Emmanuel Macron și cu mine — ca aproape de fiecare dată — suntem de acord asupra acestor chestiuni”, a spus Merz.
Cei doi au convenit să amâne discuțiile privind investițiile și finanțarea UE până la summitul din martie.
„Vrem să facem UE mai bună și mai rapidă și vrem să păstrăm industria în Europa”, a declarat Merz.
Comisia vrea să extindă conceptul „Made in EU” la „parteneri de încredere”
De notat că Comisia Europeană dorește să includă mai multe țări din afara UE în definiția proiectului „Made in EU”, potrivit unui proiect al Industrial Accelerator Act, care urmărește să crească ponderea input-urilor care intră în bunurile produse în Europa și să dea întâietate bunurilor europene la achizițiile publice ale țărilor UE pentru a stimula cererea de bunuri industriale europene.
Proiectul este susținut puternic de Franța și de comisarul pentru industrie Stephane Sejourne. Planul va viza un număr limitat de componente critice și sectoare strategice și se va aplica exclusiv fondurilor publice.
Anterior s-a propus pe zona de industrie componente europene de 70% în producția din anumite sectoare. Documentul propune o definiție largă care ar include parteneri de liber schimb precum Regatul Unit sau Japonia.
Definirea exactă a preferinței europene în achizițiile publice din sectoarele strategice este un subiect controversat între statele membre, Franța susținând o abordare mai protecționistă, în timp ce Germania, Italia și statele nordice cer o deschidere mai mare.
Industrial Accelerator Act urmează să fie prezentat oficial pe 25 februarie.
Prioritățile UE
Președintele Consiliului European, António Costa, a prezentat cele patru priorități ale blocului înaintea startului summitului de joi.
Prima este eliminarea „barierelor interne” din calea comerțului în UE și reducerea birocrației, a spus el, citat de Politico. A doua este „extinderea companiilor noastre”, inclusiv a celor mai mari firme din bloc. A treia este încheierea mai multor acorduri comerciale și protejarea companiilor europene de „coerciție” (adică de presiunea Chinei și SUA). Iar a patra este creșterea investițiilor, inclusiv prin capital public și privat.
„Prioritatea noastră astăzi este să deblocăm investițiile private, să mobilizăm economiile noastre pentru a investi în companiile noastre și să creăm un ecosistem investițional mai dinamic și mai vibrant”, a declarat el, adăugând: „Acest an, 2026, va fi anul competitivității pentru economia europeană”.
Prezentarea lui Draghi
În prezentarea sa adresată liderilor, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-a concentrat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său major privind competitivitatea, în 2024, potrivit unui oficial european familiarizat cu discuțiile citat de Politico Europe.
„El s-a concentrat pe mai multe teme-cheie: necesitatea reducerii barierelor din Piața Unică, fragmentarea piețelor de capital și eforturile de mobilizare a economiilor europene, costul energiei, posibilitatea introducerii unei preferințe europene țintite în anumite sectoare și, în final, procesul decizional, inclusiv posibilitatea recurgerii la cooperare consolidată pentru a avansa mai rapid în unele dintre aceste domenii, dacă este necesar, conform prevederilor tratatelor”, a spus oficialul.
„A urmat un schimb de opinii substanțial cu liderii, ale căror întrebări au vizat provocările legate de investiții, Uniunea Economisirii și Investițiilor, funcționarea sectorului energetic, regulile privind fuziunile și rolul internațional al euro”, a adăugat el.
În ceea ce privește piețele de energie merită menționată că România și-a armonizat poziția cu Grecia, ambele afectate de izolarea energetică și de lipsa de interconectări între țările din Europa Centrală, care să permită curgerea energiei electrice ieftine și abundente din Vestul Europei către Est. Politico punctează că premierul grec Kyriakos Mitsotakis a cerut o integrare mai profundă a pieței energetice pentru a reduce prețurile energiei în Europa.
(Citește și: ”Cristian Grosu / 7 certitudini care să ne scoată pe noi, europenii, din dărâmătoarele iluzii”)
(Citește și: „Ceasul al 12-lea pentru Europa: Marii industriași le cer liderilor politici reforme prin care să se evite dezindustrializarea UE – Contextul în care are loc summitul informal pe competitivitate din Belgia”)
(Citește și: „”Filosofia” Europei cu 2 viteze: Marile economii se coalizează pentru a scoate UE din inerția decizională. Expert polonez explică pentru CursDeGuvernare intrarea Poloniei în selectul format E6”)
(Citește și: „BCE pregătește pentru liderii europeni o listă cu reformele-cheie necesare pentru a consolida reziliența UE”)
(Citește și: „Șeful Bundesbank îl contrazice pe cancelarul Merz și spune că UE are nevoie de mai multă datorie comună. Cu ce condiții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
