Video / Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță listări la BVB și debutul reformei companiilor de stat: Program pilot cu 10 companii / ”Cel puțin 3 listări până în august 2026”

Guvernul va începe reforma celor 1.500 de companii de stat, din care 230 de la nivel central, cu un program pilot de 10 companii, 6 din subordinea Ministerului Transporturilor și 4 de la Energie, a anunțat, luni, vicepremierul Oana Gheorghiu.
O parte din aceste companii ar putea fi listate, a afirmat vicepremierul, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria.

”Începem cu un pachet de 10 companii pe care le analizăm. După această analiză, care presupune indicatori financiari și sectoriali (…) va exista o decizie pentru fiecare companie în parte. O recomandare pe care o face Comitetul de reformă și o supune aprobării Guvernului urmând ca ministerele să implementeze această decizie. (…)  Am cerut miniștrilor să își asume nominalizarea companiilor, pentru că ei sunt cei care vor implementa mai departe ceea ce se decide în Guvern. (…) Vor fi cu siguranță companii care urmează să intre într-un proces de pregătire pentru listare. Dar procesul acesta, de obicei, durează. (…) Vom avea cel puțin 3 companii listate până la 31 august (2026) și vom avea propunerile de reorganizare în vederea listării (și) altor companii, mai mult de 3 probabil. Este vorba de companii propuse spre listare, care vor intra într-un proces de pregătire pentru listare”, a spus vicepremierul, care are atribuții pe reformă și digitalizare.

Aceasta a refuzat să dea vreun nume de companii de stat care ar putea fi propuse spre listare, dar, în general, discuțiile în acest sens vizează adesea CEC Bank, Aeroporturi București, Salrom sau compania ce administrează porturile maritime (inclusiv Portul Constanța), iar aici vorbim de firme profitabile.

Harta sectorială a companiilor de stat

Gheorghiu a spus că așa-numitul Comitet Național pentru Reforma Companiilor de Stat a fost reactivat astăzi. Totodată, ea a vorbit despre așa-numita Hartă sectorială, ”un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate”.

”Harta sectorială fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul, guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și restructurate în viitor. (…) Reforma este un proces de durată, dar un proces pe care ni-l dorim bine-fixat astfel încât să continue indiferent de schimbările care apar la nivel guvernamental. Asta ne dorim. Harta sectorială vine și face acest lucru. Stabilește prioritățile statutului român în următorii 10 ani – unde vrea statul român să fie implicat, în ce sectoare. (…)

Pe baza acestei hărți, pe care o vom agrea, vom decide dacă o companie rămâne sau nu. La nivel local sunt localități care au câte 2 companii care fac același lucru. De exemplu curățenie. E clar că acolo trebuie să le fuzionăm. Sunt companii care poate trebuie organizate pe regiuni – pentru că nu e nevoie să ai un director financiar în fiecare oraș, poate trebuie să ai o companie regională. Toate aceste lucruri vor fi clarificate în această hartă, în următoarea lună, care va da un reper foarte clar și Ministerelor, și Guvernului și AMEPIP și tuturor celor implicați în procesul de decizie.”, a explicat Oana Gheorghiu.

Principalele declarații ale vicepremierului Oana Gheorghiu:

• În cadrul acestui comitet am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat așa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani. Are ca obiective 2 direcții prioritare: în primul rând eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR cu termen 31 martie 2026, iar în al doilea rând începerea reformei în cadrul companiilor de stat. Avem jalon, din nou, la 31 august 2026, privind restructurarea a cel puțin 3 companii. (…) Arhitectura pe care am propus-o scoate complet din ecuație zona politică, influența politică.

• Ca noutate, astăzi am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul, guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și restructurate în viitor.

• Trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și să nu ne oprim doar la aceste jaloane. E o nevoie pe care societatea o resimte, pe care România o are, aceea de a face curățenie, ordine și de a eficientiza aceste companii astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciul public, și să nu producă pierderi.

• Avem acum 1.502 companii de stat. 230 din acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autoritățile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi și vorbim de pierderi istorice, care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.

• Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o: operaționalizează acest comitet național pentru reformă, transformă unitatea de guvernanță de la nivelul SGG într-o unitate tehnică, de implementare, cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele și a prezenta comitetului indicatorii pe baza cărora se iau deciziile, readuce încă o dată în atenție AMEPIP – care devine un pilon important în guvernanța companiilor de stat. Are la masă Ministerul Finanțelor, acela care face evaluarea riscului fiscal și dă verdictul privind impactul bugetar.

• Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP – nu îl înlocuiește, ci îl completează. Acest registru are rolul, cumva, de a da statului român o imagine clară asupra a ceea ce deține, în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună, prin SAF-T, la Ministerul de Finanțe.

• Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci este un proces real, etapizat, pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu 10 companii – e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate – încă nu au fost selectate – în urma unui proces de consultare împreună cu cele 2 ministere, Transporturi și Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ce știu este că vom avea 4 companii de la nivelul Energiei și 6 din Transporturi.

Q&A:

Reporter: Spuneți-ne ce se întâmplă la AMEPIP și la companiile din energie. Acolo avem un jalon pe 28 noiembrie. Cum arată procesul de selecție în acest moment? A fost și contestat, la AMEPIP.

Răspuns:

• Din câte știu procesul de selecție e în faza finală. Urmează ca cel târziu în data de 27 (noiembrie) să avem conducerea statutară numită la AMEPIP. Nu știu să vă dau detalii despre contestație. La companiile din energie este unul dintre jaloanele pentru 31 martie 2026. Este o discuție pe care o purtăm cu Comisia pentru că aceste companii au – sunt 48 în total, și nu sunt doar din Energie – conduceri interimare. Urmează să pornească procesul. (…) Companiile din energie sunt în procesul acesta pe care l-am propus Comisiei, până la 31 martie 2026. (…) Cele 48 de companii, care nu sunt doar din energie, vor avea conducerile definitive până la 31 martie. Jalonul era reducerea cu cel puțin 50% a conducerilor interimare din companii. Probabil el este atins cu 50%.

• Nu ne uităm la aceste companii doar din perspectiva guvernanței, ci și dintr-o perspectivă strategică. Urmează ca fiecare dintre ele să fie încadrate într-o anumită clasă de companii, care urmează să fie reorganizate, fuzionate, depinde de situație.

Precizare:

• Nu ne uităm la fiecare companie în parte în acest moment. Acum facem o analiză, vom avea fișe de diagnostic pe fiecare companie în parte. Cu siguranță, cele 27 de companii (menționate de premierul Ilie Bolojan cu pierderi financiare sistemice și cu risc a fi dizolvate în următoarea perioadă de Guvern – n.r.) sunt prioritare pentru analizăm. Probabil că acele 27 companii sunt printre cele unde capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalul social și acolo există, conform legii, un risc. Vă asigur că în perioada următoare toate aceste companii vor fi analizate și vor fi supuse unui procent de reorganizare. Nu putem să vă spunem că se dizolvă ceva sau se lichidează o companie pentru că analiza nu se face doar pe cifre, ci se face și strategic. Dacă este o companie strategică pentru statul român atunci este cu totul și cu totul altă decizie: ne uităm la ea cum o recapitalizăm, cum o întărim, cum îi schimbăm managementul astfel încât să devină eficientă. Dacă este o companie care are o activitate care nu este esențială pentru statul român probabil că ea intră într-un proces de dizolvare, de fuziune, dacă sunt în sector și alte companii de stat cu același obiect de activitate. E prematur să mă pronunț specific.

Reporter: Ce companii de stat vor fi listate și când?

Răspuns:

• Am stabilit acest flux, pe care începem să lucrăm. Începem cu un pachet de 10 companii pe care le analizăm. După această analiză, care presupune indicatori financiari și sectoriali (…) va exista o decizie pentru fiecare companie în parte. O recomandare pe o face Comitetul de reformă și o supune aprobării Guvernului urmând ca ministerele să implementeze această decizie. Da, vor fi cu siguranță companii care urmează să intre într-un proces de pregătire pentru listare. Dar procesul acesta, de obicei, durează. (…) Vom avea cel puțin 3 companii listate până la 31 august (2026) și vom avea propunerile de reorganizare în vederea listării (și) altor companii, mai mult de 3 probabil. Este vorba de companii propuse spre listare, care vor intra într-un proces de pregătire pentru listare

Reporter: La nivel național sunt mai mult de 1.500 de companii. Când se va încheia această reformă? Câți oameni ar putea fi dați afară din aceste companii de stat pe pierdere?

Răspuns:

• Vom începe cu acest pilot și vom continua. Nu ne vom opri. E primul lot de companii pe care îl analizăm. Testăm fluxul propus de lucru, după care continuăm cu următorul lot. Va fi un proces continuu. (…) Probabil vom începe mai intens după prima etapă în care vedem cum merge fluxul și care e modul de lucru. Urmează să ne uităm și către companiile locale, care defapt sunt cele mai multe. Dar pierderile cele mai mari vin companiile la nivel central, ele sunt prioritare. La nivel local problemele sunt mai multe, sunt 1.272 de companii, dar acolo este cu totul altă abordare – acolo trebuie implicat Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale. Nu trebuie să ne așteptăm că o reformă se întâmplă peste noapte. Este un proces de durată, dar un proces pe care ni-l dorim bine-fixat astfel încât să continue indiferent de schimbările care apar la nivel guvernamental. Asta ne dorim. Harta sectorială vine și face acest lucru. Stabilește prioritățile statutului român în următorii 10 ani – unde vrea statul român să fie implicat, în ce sectoare, și unde crede că trebuie să se retragă. Harta sectorială va fi discutată împreună cu toți miniștrii și cu toți factorii implicați.

• Această reformă nu are ca obiectiv concedieri. Nu acesta este obiectivul reformei. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat. Asta aduce beneficii tuturor cetățenilor pentru că banii care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun. Evident că va fi nevoie de ajustări, vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii.

(Citește și: Reforma companiilor de stat, adoptată – reducerea numărului de membri din CA și a indemnizațiilor acestora)

****