Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis miercuri să mențină neschimbată dobânda-cheie de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, și să semnaleze deteriorarea perspectivei inflaționiste.
Aceasta a fost a 10-a ședință consecutivă a BNR la care dobânzile au fost ținute pe loc. În același timp, ședința de miercuri a fost ultima din acest an a băncii centrale.
România, în plină represiune financiară. Inflația e utilizată pentru reducerea dezechilibrului fiscal
România are actualmente cele mai mari dobânzi de referință din UE, alături de Ungaria. Comparativ, însă, inflația în România este mult mai ridicată, la o rată anuală de 9,8% cel mai recent, în luna octombrie. Dobânzile, deși ridicate la nivel nominal, sunt cu mult sub rata inflației, ceea ce face ca rata reală a dobânzii să fie puternic negativă în ultimele luni.
Bloomberg scrie că dobânzile actuale au acționat ca o ancoră pentru investitori în lunile de tumult financiar și de inflație mare din 2025, an dominat de criza electorală, politică și bugetară ce a urmat anulării alegerilor în decembrie 2024.
În același timp, potrivit Bloomberg, dobânzile pe termen lung (10 ani) ale Ungariei le-au detronat miercuri pe cele ale României în clasamentul celor mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
BNR: ”Scădere modestă” a inflației în următoarele 3 trimestre – Raportul cu privire la traiectoria inflației va fi prezentat vineri de guvernatorul Mugur Isărescu
Conducerea Băncii Naționale a aprobat miercuri și noul Raport trimestrial asupra inflației – ediția noiembrie, document ce încorporează cele mai recente date și prognoze ale BNR.
Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflației va consemna ”o scădere modestă în următoarele trei trimestre”.
”Și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”, arată BNR.
Rata anuală a inflației ”va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026”, după ieșirea din calculul statistic al majorării cotelor de TVA și încheierea subvenționării prețurilor la energie electrică pentru populație.
Inflația ”își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, mai explică BNR.
Cum explică BNR inflația de aproape 2 cifre din ultimele luni
Decizia BNR păstrează astfel costurile de împrumuturi la unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, iar ea vine în contextul în care banca centrală va ignora și considera drept tranzitoriu puseul inflaționist actual, alimentat în principal de majorările recente de TVA și accize și de eliminarea schemei de plafonare și compensare a prețului la energie electrică.
”Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de decelerarea semnificativă a creșterii prețurilor LFO, în condițiile ieftinirii fructelor și legumelor”, se arată în comunicatul de presă transmis de BNR.
În plus, BNR arată că majorarea cotelor TVA a fost transferată ”aproape integral” în prețurile de consum, ”inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”.
”Influențe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor salariale și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, precum și din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro”, arată BNR.
Exporturi mai bune, importuri mai lente – Efect probabil al deprecierii leului. BNR: Semne de stagnare a activității economice în S2
Banca Națională subliniază că evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, context în care deficitul comercial și de cont curent s-au redus față de perioada similară din 2024.
”Evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil față de perioada similară din 2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condițiile deteriorării balanței veniturilor primare”, se precizează în raportul BNR.
În același timp, potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o ”cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”.
”Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în termeni anuali, iar producția industrială a continuat să se reducă ușor în iulie-august în raport cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condițiile unui reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidențial. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în intervalul iulie-august 2025”, explică Banca Națională în comunicat.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile iulie și august 2025 – Redresare în octombrie a intențiilor de angajare
BNR mai punctează că sondajele de specialitate din piața muncii par să indice către o redresare a intențiilor de angajare.
„Pe piața muncii, datele recente arată atât noi descreșteri ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2025, cât și o mică scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului III, după majorarea și menținerea acesteia la o valoare medie de 6,0 la sută în primele două trimestre ale anului. În același timp, sondajele de specialitate din luna octombrie indică o ușoară redresare a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp după slăbirea accentuată din trimestrul III, dar și o restrângere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inferioară totuși creșterii înregistrate pe ansamblul T3 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august, rămânând însă relativ ridicată, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a reamplificat în august, revenind la o valoare de două cifre”, precizează BNR.
(Citește și: ”Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare”)
(Citește și: ”BNR lasă mai mulți bani în bănci: 23 mld. lei – surplusul de lichiditate al sistemului bancar -Finanțarea se ieftinește”)
(Citește și: ”BNR slăbește sprijinul pentru curs – Euro s-a apropiat de 5,1 lei. Analiștii: BNR se întoarce la politica valutară de dinainte de război, cu depreciere de 1-2% pe an”)
***
Urmărește-ne pe Google News
