Sistemul bancar și-a îmbunătățit poziția de lichiditate față de Banca Națională a României (BNR), cu un surplus de lichiditate în luna octombrie de 22,8 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), conform datelor statistice publicate de banca centrală.
Aceasta a fost a 3-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie s-a revenit pe excedent. În iunie a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii 3 ani.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Dobânzile au mai scăzut, cu toate că inflația și deficitul la nivel de campioni europeni le ține sus
Astfel, băncile au plasat 22,8 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna octombrie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în întreg ansamblul sectorului bancar (format din puțin peste 30 de bănci), nu doar la băncile mari ca în lunile de vară.
ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar este într-un proces de detensionare și de reacumulare de lichiditate
În ultimele 5 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu puțin peste 110 puncte de bază (1,1%), la 6,29% cel mai recent, scădere ce indică detensionarea semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie.
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice reprezintă la rândul lor injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie, când Finanțele a plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
În final de noiembrie vom avea o nouă umflare a acestui surplus de lichiditate, în condițiile în care în 25 noiembrie Ministerul Finanțelor va plăti către finanțatori 9,9 miliarde de lei în contul unor titluri de stat emise prima dată în octombrie 2021.
Per total, Finanțele vor plăti către investitori interni în titluri de stat 16,57 miliarde de lei, conform datelor MFP, în condițiile în care în final de noiembrie mai ajung la scadență alte titluri de stat în lei (1,83 mld. lei), dar și în euro (683,3 mil. euro), conform datelor BNR. În plus, mai ajung la scadență și titluri de stat pentru populație (vezi scadențar al datoriei publice RO mai jos).
Notă: Dacă Finanțele împrumută de la băncile din România mai puțin decât plătesc către acestea în contul serviciului datoriei publice, atunci Ministerul pompează, pe net, lichiditate în piața bancară.
BNR a vândut valută din rezervă în timpul crizei din mai și a preluat lei din bănci pentru a proteja leul
Amintim că, în luna aprilie, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.
Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate prin operațiuni repo, iar în iunie a injectat pe net lei în sistemul bancar.
În ciuda injecțiilor de lichiditate repetate ale BNR, dobânzile ROBOR din piață au rămas toată luna iunie la niveluri ridicate. O scădere sub nivelul de 7% a ROBOR a avut loc abia în debutul lunii iulie, pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan și confirmarea menținerii ratingului suveran.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
(Citește și: ”BNR – presată între inflație și finanțarea economiei: ține pe loc dobânda, relaxează cursul și reclamă incertitudini tot mai mari”)
(Citește și: ”Apetit record pentru credite din partea populației: La 10% inflație, românii s-au gândit, corect, că un credit e ieftin. Iulie a fost luna ”ipotecarelor”, sub tăvălugul TVA la imobil. În august s-a speriat toată lumea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
